În Ieremia 3:14,15, Domnul promite spunând: "Eu vă voi lua pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie şi vă voi aduce înapoi, în Sion. Vă voi da păstori după inima Mea şi vă vor paşte cu pricepere (cunoștință) şi cu înţelepciune (înțelegere)."

"Sion" reprezintă adevărata biserică a Dumnezeului Cel Viu. Dumnezeu aduce pe unul dintr-o cetate și pe doi dintr-o familie în "Sionul" Lui. Și, când am venit în acest Sion - biserica pe care Domnul o zidește - El promite să ne dea aici "păstori după inima Lui", care ne vor hrăni cu cunoștință despre El (și nu doar o cunoștință a Bibliei) și cu înțelegere a căilor Sale (și nu doar o înțelegere a doctrinei).

O caracteristică primară de identificare a adevăratei biserici a lui Dumnezeu este aceasta: Are păstori după inima lui Dumnezeu.

Dumnezeu este dragoste - și caracteristica principală a dragostei este că nu caută folosul său. Așadar, păstorii după inima lui Dumnezeu sunt cei care nu caută folosul lor. Astfel de păstori nu vor căuta banii sau cinstea cuiva. Ei nu vor căuta nici să placă oamenilor nici să-i impresioneze. În schimb, vor căuta să-i zidească pe credincioși pentru a-i "înfățișa desăvârșiți în Hristos" (Coloseni 1:28). Acolo unde Dumnezeu poate să găsească un om cu o astfel de dorință - în orice oraș sau sat din lume - El va zidi biserica Sa.

Pe de altă parte, am văzut multe cazuri de credincioși care părăsesc denominațiunile de linie principală și care caută să urmeze "modelul Nou Testamentar", care au doctrinele lor toate corecte, dar care iubesc banii și caută folosul lor, și care totuși își imaginează că zidesc Trupul lui Hristos. Confuzie și haos sunt întotdeauna rezultatul muncii lor și ceea ce este în final zidit prin munca lor este întotdeauna Babilonul.

Numai acolo unde Dumnezeu poate să găsească un om care nu caută folosul său, poate El să zidească adevărata Sa biserică. Un singur om ca acesta, care împărtășește preocuparea inimii lui Dumnezeu pentru oameni, este mult mai valoros pentru Dumnezeu decât o mie de credincioși care caută folosul lor.

A fi un păstor după inima lui Dumnezeu va implica sacrificiu, inconveniență, și suferință. Va însemna să fii dispus să suferi neînțelegere, opoziție, ridiculizare și defăimare cu bucurie. Și, dacă un astfel de păstor este destul de binecuvântat încât are o soție care de asemenea nu caută folosul ei, astfel încât casa lor este deschisă pentru ca Domnul să facă orice vrea El, atunci nu va fi nicio limită la ceea ce poate face Dumnezeu prin viețile lor.

Nu vorbesc acum despre a aduna mulți oameni. Numărul de oameni nu este un semn al binecuvântării lui Dumnezeu. Multe dintre cultele binecunoscute adună un număr mai mare de oameni decât oricine altcineva. Asta nu dovedește nimic. Vorbesc acum de calitate - zidirea Trupului lui Hristos, unde fiecare membru individual ajunge la o cunoaștere personală a lui Dumnezeu.

Fără o astfel de dezvoltare, orice grup va fi doar un loc în care un om orb a condus o mulțime de alți oameni orbi în șanț. Toate întâlnirile lor de rugăciune vor fi în șanț, studiile lor biblice vor fi în șanț și conferințele lor vor fi, de asemenea, în șanț!!

În vremea lui Isus, El S-a uitat împrejur și a văzut că oamenii erau ca niște oi fără păstor. La fel este și astăzi.

Marea nevoie de pretutindeni este de păstori după inima lui Dumnezeu. Nu vorbesc aici doar despre a fi prezbiter într-o biserică. Nu. O biserică mare are nevoie de mulți păstori - aceia care au o inimă căreia îi pasă de poporul lui Dumnezeu. Astfel de oameni se poate să nu fie deloc prezbiteri. Dar ei vor hrăni și vor încuraja oile - slujindu-le cu bucurie.