WFTW Body: 

În Apocalipsa 3:14-22, Domnul a spus bisericii din Laodicea: "Iată ce zice Cel ce este Amin, Martorul credincios şi adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu: «Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea»."

Iată o biserică care nu era înflăcărată pentru Dumnezeu. Credincioșii de acolo erau doar "căldicei" (Apocalipsa 3:16). Erau morți în doctrina lor dreaptă - dar erau totodată morți și drepți! Erau respectabili din punct de vedere moral - și morți din punct de vedere spiritual!

Domnul vrea ca inimile noastre să fie în permanență înflăcărate - o flacără ce are o dragoste fierbinte pentru El și pentru alți credincioși. Legea vechiului legământ spunea: "Focul să ardă necurmat pe altar şi să nu se stingă deloc" (Levitic 6:13). Simbolic vedem aici cum Se așteaptă Dumnezeu să fie starea normală a adevăratului ucenic al lui Isus. Orice este mai puțin decât această stare reprezintă ceva sub-standard. Când rugul aprins ardea cu focul Domnului, nicio insectă sau bacterie nu puteau supraviețui în el. Iar când inimile noastre sunt aprinse de focul Duhului, nici în noi nu pot supraviețui atitudinile lipsite de dragoste.

Aceasta este o cale prin care putem să ne verificăm dacă suntem calzi, reci sau căldicei: A fi "în clocot" înseamnă a-i iubi fierbinte pe ceilalţi. A fi "rece" înseamnă a fi amar şi neiertător faţă de ceilalţi. A fi "căldicel" înseamnă a nu avea nici amărăciune, nici dragoste faţă de alţii. Când un credincios spune: "Eu nu am nimic în inima mea împotriva cuiva", atunci el este căldicel. A spus cumva Isus: "Toţi oamenii vor cunoaşte că voi sunteţi ucenicii Mei când nu veţi avea nimic în inimile voastre unul împotriva altuia"? Nu. Absenţa atitudinilor răutăcioase faţă de alţii NU reprezintă nota identificatoare a ucenicilor lui Isus (cf. Ioan 13:35). Trebuie să avem ceva în inimile noastre. Trebuie să avem dragoste fierbinte pentru toţi credincioşii. Dragostea este o virtute pozitivă şi nu reprezintă doar absenţa răului.

A înlătura duhul amărăciunii din inima noastră, pentru a o lăsa mai apoi curăţată şi golită, reprezintă cea mai sigură cale de a deveni căldicei, şi de a ajunge într-un final într-o stare mai rea decât cea de la început (Luca 11:24-26). Lumea spune: "Ceva tot e mai bun decât nimic". Dacă este aşa, atunci, cineva se poate gândi că ar fi mai bine căldicel decât rece. Dar nu asta spune Domnul. El zice: "O, dacă ai fi rece" (Apocalipsa 3:15). El, mai degrabă, ne-ar vedea întru totul lumeşti, decât nehotărâţi, ori cu inima împărţită. Creştinul căldicel şi compromiţător aduce mai multă pagubă cauzei lui Hristos pe pământ, decât un necredincios. Necredinciosul nu poartă numele lui Hristos şi, astfel, faptul că este lumesc nu poate fi o piedică evangheliei. În schimb, creştinul compromiţător, nehotărât, ia numele lui Hristos şi face de ruşine acel Nume printre necredincioși datorită felului său lumesc de a fi.

De asemenea, este mult mai probabil ca un necreştin rece, lumesc, să ajungă la o conştiinţă a nevoii sale spirituale, decât fariseul căldicel, făţarnic (vezi Matei 21:31). Pentru aceste motive, Domnul spune că ne-ar vrea mai degrabă reci decât căldicei. În termeni practici, aceasta înseamnă că, dacă nu ai nicio dorinţă de a fi liber de iubirea banilor, de mânie şi de gândurile necurate (luăm acum doar trei din sferele păcatului), ar fi mai bine dacă ai rămâne un necredincios, decât să afirmi că eşti un ucenic al lui Isus. Există mai multă speranţă pentru tine dacă eşti rece, decât dacă eşti căldicel. Aceasta este uimitor, dar adevărat.