“Frica de Domnul este începutul științei (cunoașterii), dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura” (Proverbele 1:7).

Acesta este primul Proverb. Este foarte semnificativ faptul că acesta este primul Proverb. Când zice începutul științei, putem spune că se referă la temelie. Mai târziu, în Proverbe 9:10, spune: “Frica de Domnul este începutul înțelepciunii”. Știința (cunoașterea) și înțelepciunea sunt cu adevărat interconectate, deoarece cunoașterea nu înseamnă cunoaștere biblică, ci înseamnă cunoașterea lui Dumnezeu. Când citim despre cunoaștere, nu înseamnă cunoaștere academică a Bibliei. Pentru că diavolul are aceasta, și nu are frică de Domnul. Deci este evident că Proverbe 1:7 nu se referă la cunoașterea biblică. Cunoașterea despre care se vorbește aici este cunoașterea lui Dumnezeu! Aceasta este destul de diferită de cunoașterea biblică.

Mulți oameni care au cunoaștere biblică nu au cunoașterea lui Dumnezeu. Frica de Domnul este începutul cunoașterii. “Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3). A cunoaște tot mai mult cum este Dumnezeu. Pavel a spus că aceasta a fost marea dorință a vieții sale: “...să-L cunosc pe El...” (Filipeni 3:10). Adică, el voia să-L cunoască pe Dumnezeu tot mai mult și mai mult. Să cunoască tot mai mult cum este Dumnezeu, cum privește Dumnezeu oamenii, cum privește Dumnezeu circumstanțele, cum privește Dumnezeu lucrurile - atunci Pavel își putea schimba propria gândire la modul de gândire al lui Dumnezeu. Aceasta este cunoașterea despre care se vorbește aici.

Chiar primul proverb ne învață că primul pas spre a-L cunoaște pe Dumnezeu este să ne temem de El; să avem reverență față de El. Să urâm păcatul și să iubim neprihănirea. Asta înseamnă să ne temem de Dumnezeu. Și atunci Îl putem cunoaște din ce în ce mai bine. De aceea nu este vorba de câtă inteligență avem, ci de câtă frică de Dumnezeu avem. Aceasta este ceea ce determină cât de mult creștem în cunoaștere spirituală și înțelepciune spirituală.

Deci, frica de Domnul (temelia, piatra de temelie, cum vreți să-i spuneți) este chiar la început. Este linia de plecare a cursei. Dacă nu ajungi acolo, nu ajungi nicăieri. Putem spune, de asemenea, că este esența oricărei cunoașteri. Partea principală a oricărei cunoașteri este frica de Dumnezeu, iar în ziua în care pierd frica de Dumnezeu, nu mai pot dobândi nicio înțelegere a lui Dumnezeu sau înțelepciune. Calea de a crește în înțelepciune este să crești în frica de Dumnezeu. Calea de a crește în cunoașterea lui Dumnezeu este să crești în frica de Domnul.

De asemenea, înțelegem din acest verset cine este un nebun. Când Biblia vorbește despre un nebun, nu vorbește despre cineva care a obținut un punctaj mic la matematică și la științe. O persoană care a obținut un astfel de punctaj poate fi totuși înțeleaptă conform Scripturilor, dacă are frică de Dumnezeu. Când Biblia vorbește despre un nebun, nu vorbește despre cineva care este slab la învățătură, ci vorbește despre cineva care nu are frică de Domnul - un om care poate să poftească după femei și nu se tânguiește din cauza asta, nu varsă lacrimi din cauza asta. Este un nebun chiar dacă ia 90% la matematică și științe! Este complet nebun, și este omul despre care Solomon a scris 66 de lucruri în cartea Proverbelor. Acesta este genul de persoană care nu are nicio frică de Dumnezeu când vine vorba de păcat - când vine vorba de a spune minciuni, a semna declarații false sau a comite tot felul de alte păcate. El nu este tulburat în inima lui din cauza unor astfel de lucruri. Solomon a scris 66 de lucruri despre astfel de nebuni.

Nebunii sunt cei care disprețuiesc înțelepciunea și învățătura. Ei nu au priceperea de a privi lucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Putem spune că înțelepciunea înseamnă să privești oamenii, lucrurile și întreaga lume așa cum le privește Dumnezeu. Cu cât am mai multă înțelepciune, cu atât mai mult ar trebui să privesc oamenii așa cum îi privește Dumnezeu - cu tandrețe, compasiune, dragoste și curăție. Dacă nu pot privi oamenii cu tandrețe, compasiune, dragoste și curăție, nu dobândesc înțelepciune, oricât de mult aș crește în cunoștințele biblice (pe care diavolul le are oricum mai mult decât mine). Aici trebuie să vedem că nebunul despre care vorbește Biblia este nebunul care nu se teme de Dumnezeu, care nu are reverență față de Dumnezeu în viața sa, care nu urăște păcatul, și care nu iubește neprihănirea.

Este semnificativ faptul că primul lucru pe care îl subliniază cartea înțelepciunii este să te temi de Dumnezeu. Cine are urechi de auzit, să audă ce spune Duhul.