Epistola către Efeseni este poate cea mai duhovnicească dintre toate epistolele scrise de Pavel, iar acest lucru indică faptul că biserica din Efes la acea vreme se afla într-o stare foarte spirituală. Era o biserică foarte bună. Pavel nu avea nimic de corectat acolo. Epistola către Efeseni tratează subiectul trăirii unei vieți cerești pe pământ. O biserică și un creștin își pot îndeplini funcția pe pământ doar dacă sunt concentrați pe lucrurile cerești. Cu cât te gândești mai mult la lucrurile cerești, cu atât mai mult poți îndeplini scopul lui Dumnezeu pentru tine pe pământ. Cu cât ești mai concentrat pe lucrurile pământești, cu atât mai nefolositor vei fi pentru a îndeplini scopurile lui Dumnezeu pe pământ, chiar dacă spui că o să mergi în cer atunci când vei muri. Căminul tău își poate îndeplini rolul său pentru Dumnezeu numai dacă este un cămin care se concentrează pe lucrurile cerești. Voia Domnului pentru noi este ca "zilele noastre pe pământ să fie ca zilele cerului pe pământ" (Deuteronom 11:21 - versiunea King James). Acest lucru nu era posibil sub vechiul legământ. Dar Efeseni ne spune cum putem trăi în felul acesta sub noul legământ.

Efeseni 1:3 spune: "Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru, Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos." Observați acolo că toate aceste binecuvântări sunt spirituale, nu materiale. Binecuvântările pământești erau ceea ce li s-a promis israeliților sub vechiul legământ. Putem citi asta în Deuteronom 28. Aceasta e ceea ce deosebește harul pe care l-a adus Hristos, de legea pe care a adus-o Moise. Dacă ar fi existat un verset ca acesta, în Vechiul Testament, ar fi fost așa: "Binecuvântat să fie Dumnezeul Atotputernic (nu Tatăl nostru), care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări materiale, în locurile pământești, în Moise." Așadar, acei credincioși care caută în primul rând vindecare fizică și binecuvântări materiale se întorc, realmente, înapoi la vechiul legământ. Astfel de "credincioși" sunt de fapt israeliți și nu creștini. Ei sunt urmași ai lui Moise, nu ai lui Hristos.

Asta înseamnă că Dumnezeu nu-i binecuvântează pe credincioși astăzi din punct de vedere material? El o face - dar într-un mod diferit. Pe măsură ce aceștia caută împărăția Lui și neprihănirea Lui mai întâi, toate nevoile lor pământești le sunt asigurate. Sub vechiul legământ, oamenii au căutat numai aceste lucruri pământești și au primit belșug din acestea - mulți copii, proprietate multă, mulți bani, biruință asupra vrăjmașilor, onoare și poziție pe pământ, etc. Dar sub noul legământ, noi căutăm binecuvântări duhovnicești - copii spirituali, bogăție spirituală, onoare spirituală, biruințe spirituale (asupra lui Satan și firii pământești, și nu asupra filistenilor sau ființelor umane). Nevoile noastre pământești, precum sănătatea și banii de care avem nevoie pentru a face voia lui Dumnezeu, ne sunt adăugate. Dumnezeu ne va da atât de mulți bani cât știe El că nu ne vor ruina. Sub Vechiul Legământ, Dumnezeu se poate să-i fi făcut pe unii oameni miliardari. Dar El nu face acest lucru pentru noi astăzi, fiindcă asta ne-ar putea împiedica de la a căuta lucrurile de sus - și, astfel, ne-ar distruge.

Cuvintele "binecuvântări duhovnicești" din 1:3 ar putea fi traduse ca "binecuvântarea Duhului Sfânt". Dumnezeu ne-a dat deja tot felul de binecuvântări ale Duhului Sfânt, în Hristos. Trebuie doar să le revendicăm în numele lui Isus. Imaginați-vă o fată cerșetoare stând și cerșind lângă drum. Un prinț bogat trece pe-acolo și decide să se căsătorească cu ea și pune milioane de lei într-un cont bancar - un cont din care ea poate să scoată bani cu libertate în orice moment vrea. Ce fată norocoasă este ea! Odată ea nu avea nimic decât o căniță cu câteva monede în ea. Dar acum trăiește împărătește, cu cele mai bune haine. Poate retrage orice sumă de bani de la bancă, fiindcă are atât de multe cecuri în alb semnate de prinț. Aceasta este imaginea noastră, spiritual vorbind. Putem merge acum la banca cerului și revendica fiecare binecuvântare a Duhului Sfânt, pentru că sunt toate ale noastre, în Numele lui Hristos. Tot ce e al cerului este al nostru în Hristos dacă rămânem în această relație de mireasă cu El, dacă putem spune: "Doamne, vreau să-Ți fiu credincioasă toate zilele mele pe pământ, ca mireasă a Ta." Atunci, fiecare binecuvântare a Duhului Sfânt este a noastră. Nu trebuie să încercăm să-L convingem pe Dumnezeu că merităm vreuna din ele - fiindcă nu merităm niciuna din ele. Vă puteți imagina acea fată cerșetoare gândindu-se că merită toată bogăția pe care a primit-o în mod liber? Nicidecum. Tot ceea ce primim este prin mila și harul lui Dumnezeu. Putem primi tot ce este ceresc, fiindcă toate ne-au fost date fără plată în Hristos. Nu le putem câștiga prin postul sau rugăciunile noastre. Mulți nu primesc binecuvântările Duhului Sfânt pentru că ei încearcă să le câștige în aceste moduri! Nu le putem primi așa. Trebuie să le acceptăm pe toate doar prin meritul lui Hristos.