Multe ritualuri ale vechiului legământ au o împlinire în noul legământ. Tăierea împrejur (circumcizia) era un ritual foarte important sub vechiul legământ. Cu siguranță, un ritual atât de important trebuie să aibă o semnificație spirituală semnificativă în noul legământ - și are.

Sensul acestui ritual este descris pentru noi în Filipeni 3:3,4: "Căci cei tăiaţi împrejur suntem noi, care slujim lui Dumnezeu prin Duhul lui Dumnezeu, care ne lăudăm în Hristos Isus şi care nu ne punem încrederea în lucrurile pământeşti (firea pământească)." Aceste trei expresii sunt toate legate între ele. A te închina în Duhul înseamnă a te lăuda numai în Hristos și se manifestă printr-o viață în care nu avem nicio încredere în firea pământească.

În circumcizia fizică, oamenii taie o parte din carnea trupului lor. În circumcizia spirituală, ne tăiem încrederea în trup (viața Sinelui nostru) și o dăm la moarte. În Vechiul Testament, cei care nu erau tăiați împrejur nu puteau face parte din Israel (Geneza 17:14). În Noul Testament, oricine se încrede în sine nu poate face parte din adevărata biserică a lui Isus Hristos. Doar cei care se laudă numai în Hristos și nu au încredere în ei înșiși fac parte din adevărata biserică. Dacă ne lăudăm cu faptul că ne-am zidit biserica mai bine decât au făcut alții, Dumnezeu nu va avea loc pentru noi în adevărata Sa biserică.

Faptele Apostolilor 7:41 vorbește despre oameni care se laudă cu lucrarea propriilor lor mâini. Dacă ne lăudăm cu ceea ce am realizat noi înșine, atunci suntem netăiați împrejur din punct de vedere spiritual. Dacă simți că tu însuți ai realizat ceva, atunci credința ta a eșuat. Atunci Dumnezeu, în dragostea Sa pentru tine, va permite să „pescuiești toată noaptea și să nu prinzi nimic” (Ioan 21:3), pentru a te învăța că adevărata credință înseamnă o dependență totală numai de El.

Într-o zi, Nebucadnețar a stat pe acoperișul palatului său și s-a bucurat de măreața împărăție a Babilonului pe care o zidise (Daniel 4:29,30). De îndată ce a gândit așa, Dumnezeu a îndepărtat împărăția de la el și l-a făcut ca un animal. I-au trebuit mulți ani după aceea ca să-i revină mintea la loc. Ca și el, mulți credincioși se bucură și ei în inima lor de ceea ce au realizat pentru Dumnezeu. Dar Nebucadnețar s-a pocăit în cele din urmă de nebunia sa și L-a slăvit pe Dumnezeu (Daniel 4:34-36). În cele din urmă a fost circumcis în inimă. Lucrul trist este că mulți lideri creștini nu au experimentat această tăiere împrejur spirituală.

Dumnezeu vrea să fim tăiați împrejur în inimă, astfel încât să-L putem iubi din toată inima noastră (Deuteronom 30:6). Acesta este semnul circumciziei inimii. Nu suntem tăiați împrejur dacă ne iubim pe noi înșine și ne lăudăm cu noi înșine.