În 1 Corinteni 11, ni se spune să ne amintim de moartea Domnului când frângem pâinea. Isus a venit și ne-a arătat prin viața Sa și prin învățătura Sa că „moartea este poarta către viața lui Dumnezeu” (Vezi 2 Corinteni 4:10). Așadar, este bine să medităm la fiecare aspect al morții lui Hristos și să înțelegem mai clar ce înseamnă să fim părtași acelei morți (să mâncăm pâinea frântă) și să fim răstigniți împreună cu Hristos.

Un aspect al morții lui Hristos este că El a luat vina pe cruce pentru ceea ce El nu a făcut niciodată ("Sunt pedepsit pentru ceea ce nu am făcut niciodată și trebuie să înapoiez ceea ce nu am furat niciodată" - Psalmul 69:4 - Biblia Living). Aceasta este exact opusul a ceea ce a făcut Adam - care a refuzat să-și asume vina pentru ceea ce a făcut. El a dat vina pe soția lui (Geneza 3:12). Acestea sunt două căi complet diferite în care umblă copiii lui Adam și copiii lui Dumnezeu.

Copiii lui Adam se justifică ca tatăl lor. „Voi încercaţi să vă îndreptăţiţi pe voi înşivă”, le-a spus Isus fariseilor (Luca 16:15 - NTLR). Adam nu putea să-și vadă nevoia sau propriul păcat. El putea vedea doar păcatul altuia. Când cineva dă vina pe alții și nu vede nimic rău în sine, el este de fapt în părtășie cu Satan Acuzatorul.

Tâlharul care era pe moarte a fost mântuit, nu doar pentru că a spus: „Doamne, adu-ți aminte de mine”, ci pentru că a luat asupra sa vina pentru propriile sale păcate înainte de a spune acele cuvinte.

Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul nostru pentru a-i judeca pe alții. El este îndeajuns de capabil să facă asta de Unul singur! El vrea să ne judecăm doar pe noi înșine. Dumnezeu ne cheamă să facem un singur lucru: „Recunoaște-ți propria nelegiuire” (Ieremia 3:13). Astfel de credincioși vor fi cei mai fericiți oameni din lume.

Domnul a spus națiunii lui Iuda prin Ieremia că ei n-au învățat nicio lecție pentru ei înșiși din eșecul împărăției de nord a lui Israel (Ieremia 3:6-8). Și apoi El a spus că Israel era mai bun decât Iuda. Multe grupuri creștine care au ieșit din denominațiuni moarte nu au învățat nicio lecție din ceea ce a făcut Dumnezeu acelor denominațiuni moarte. Prin urmare, ei au ajuns să fie mai fariseici și mai morți decât acele denominațiuni.

Trăiește mereu în prezența lui Isus, privind la El. Acest lucru va duce la o viață de judecată de sine constantă. Aceasta este calea oricărui progres spiritual. Acesta este un mesaj pe care nu îl vei auzi în nicio biserică la care vei merge. Prin urmare, trebuie să fii predicator pentru tine însuți. Nu trebuie să fii introspectiv - pentru că asta va duce la condamnare și descurajare. Dar privește la Isus - și, în timp ce privești la El, vei vedea propria ta stricăciune, așa cum au văzut Isaia și Iov și Ioan (pe insula Patmos). Apoi te poți judeca pe tine însuți.

Eu nu privesc niciodată în interiorul meu. Privesc doar la Isus în mod constant - la curăția Sa desăvârșită (ca om, ispitit ca mine), la iubirea Lui și la smerenia Lui. Asta mă ține conștient de nevoia mea tot timpul.