Psalmul 23 este psalmul Păstorului. Când Domnul este Păstorul nostru, nu vom duce lipsă de nimic (v.1). EL ne paște în pășuni verzi. EL ne conduce. EL ne înviorează. EL ne călăuzește. Foarte adesea ne gândim la ceea ce avem de făcut noi pentru Domnul. Dar în acest psalm se pune accentul pe ceea ce face Domnul pentru noi. Putem fi eficienți pentru Dumnezeu doar pe măsură ce Îi permitem mai întâi Lui să facă o lucrare în noi. Nu ne temem de niciun rău, fiindcă EL este cu noi. EL ne întinde o masă și EL ne unge capul cu untdelemn. Atunci paharul nostru începe să se reverse, iar bunătatea și îndurarea ne urmează pretutindeni până când ajungem la casa noastră eternă.

Psalmul 34 Îl descrie pe Domnul ca fiind Ajutorul celor neprihăniți. David a scris acest psalm atunci când Domnul l-a izbăvit de la moarte sigură, în timp ce se prefăcea că este nebun în fața regelui Abimelec. Astfel că, el spune: "Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme. Când strigă un nenorocit, Domnul aude şi-l scapă din toate necazurile lui. Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul!" (versetele 1, 6, 8). David a recunoscut că "îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie" (versetul 7). El a văzut, de asemenea, că "ochii Domnului sunt peste cei fără prihană şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor" , și că "Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă" (versetele 15, 18). David continuă să spună din experiența sa că "de multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană" (versetul 19). Nu îți imagina că dacă ești neprihănit nu vei avea probleme. Vei avea mai multe probleme. "Dar Domnul te va izbăvi din TOATE" (versetul 19 - NTLR). Apoi mai este încă o profeție mesianică: "Toate oasele i le păzeşte, ca niciunul din ele să nu i se sfărâme" (versetul 20) - care s-a împlinit la cruce.

În Psalmul 66, David Îl laudă pe Dumnezeu pentru că l-a adus într-un loc al binecuvântării. Dar acest lucru s-a întâmplat în urma multor încercări. În versetele 10-12, citim că Dumnezeu l-a trecut pe David prin boală, foc și apă și asuprire din partea oamenilor înainte de a-l aduce într-un loc al prosperității spirituale. Cuvântul tradus "loc al belșugului" (versiunea NASB din limba engleză), care este folosit aici, se mai găsește doar într-un singur loc din Scriptură - în Psalmul 23:5 - unde este tradus ca "plin de dă peste". Așa că modul în care poți avea o viață de binecuvântare care se revarsă este prin încercare și suferință. Versetul 18 este un alt verset important: "Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul." Rugăciunea este ca și cum ai avea o conversație telefonică cu Dumnezeu. Însă, dacă avem păcate nemărturisite în inima noastră, atunci Dumnezeu nici măcar nu va ridica telefonul ca să asculte rugăciunile noastre. Psalmul 91 vestește binecuvântarea și siguranța celui care trăiește "sub ocrotirea Celui Preaînalt". Pentru noi, acel loc de ocrotire este coasta străpunsă a Domnului Isus. A trăi în "umbra Celui Atotputernic" implică faptul că Dumnezeu merge în fața noastră iar noi umblăm în umbra Lui (v.1). Cel mai sigur loc din întreaga lume este centrul voii perfecte a lui Dumnezeu. Domnul promite să ne izbăvească de ambii noștri vrăjmași: Satan ("lațul vânătorului"), și păcatul ("ciuma și pustiirile ei") (v.3). El ne va salva atât de păcatele evidente (pericolele din timpul zilei) cât și de păcatele subtile și înșelătoare (pericolele de noapte) (v.5,6). Chiar dacă 11.000 de creștini din jurul nostru nu cred într-o viață de biruință, El ne va păzi de căderea în păcat (v.7). Poate că va trebui să ne confruntăm cu multe suferințe, dar în toate acestea, niciun rău nu va cădea asupra noastră (v.10). El a rânduit îngeri care să se îngrijească de noi, atât timp cât umblăm în voia Lui. Satan (leul și șarpele) va fi întotdeauna zdrobit sub picioarele noastre (v.13). Dumnezeu va răspunde rugăciunilor noastre, ne va ocroti și ne va sătura cu viață lungă astfel încât să nu murim până nu vom sfârși sarcina specifică ce ne-a fost încredințată (v.15,16).