Având în vedere o Evanghelie atât de minunată și îndurările uriașe ale lui Dumnezeu, care ar trebui să fie răspunsul nostru?

În primul rând, trebuie să ne aducem zilnic trupul ca o jertfă vie lui Dumnezeu (Romani 12:1). Dumnezeu nu vrea banii noștri; El vrea trupul nostru. La fel ca arderea de tot din Vechiul Testament, trebuie să ne oferim trupul spunând: „Doamne, iată ochii mei, limba mea, mâinile mele, picioarele mele, urechile mele, pasiunile mele trupești - pun totul pe altar”. Apoi, în al doilea rând, trebuie să-I dăm lui Dumnezeu mintea noastră pentru a fi înnoită (Romani 12:2). Acest lucru are loc pe măsură ce permitem minții noastre să fie saturate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Mulți dintre noi avem probleme mari cu gândurile necurate. De ce? Pentru că în trecut, ne-am folosit mintea ca să gândim în feluri lumești. Acum Dumnezeu vrea să ne schimbe modul de a gândi, astfel încât să începem să gândim așa cum gândește El. Astfel mintea noastră este treptat înnoită.

În momentul în care ne naștem din nou, nu începem imediat să gândim așa cum gândește Dumnezeu despre toate lucrurile. Dar din acel moment Dumnezeu vrea să ne schimbe modul de a gândi, astfel încât treptat să începem să privim toate lucrurile așa cum le privește El. Am început să privim banii așa cum îi privește Dumnezeu? Am început să privim femeile așa cum le privește Dumnezeu și nu așa cum le privesc bărbații lumești? Lumea fie disprețuiește femeile, fie poftește după ele. Dumnezeu nu face niciunul din aceste lucruri. Am început noi să-i privim pe vrăjmașii noștri așa cum i-a privit Isus? Oamenii lumești își urăsc vrăjmașii, dar Isus i-a iubit. Mintea noastră trebuie să fie înnoită în fiecare domeniu. Pe măsură ce citim și ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt ne transformă în asemănarea lui Hristos prin înnoirea minții noastre.

Transformarea are loc mai întâi în interior. „Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia” (Romani 12:2) ne învață că lumescul își are originea în mintea noastră. Mulți își închipuie că lumescul se vede în felul în care se îmbracă o persoană. Nu este așa. Ci lumescul se găsește mai întâi în minte. Poate ne îmbrăcăm foarte simplu dar totuși poate că iubim foarte mult banii. Omul se uită la înfățișarea exterioară, în timp ce Dumnezeu privește la inimă. Un adevărat ucenic al lui Isus caută aprobarea lui Dumnezeu. Doar atunci când Îi prezentăm lui Dumnezeu trupul nostru și mintea noastră în acest fel, putem înțelege voia Lui perfectă pentru viața noastră (versetul 2).

Pavel continuă în Romani 12 să vorbească despre zidirea Trupului lui Hristos. Scopul Evangheliei nu este mântuirea individuală, ci a deveni parte a Trupului lui Hristos - unde exercităm darurile pe care ni le dă Dumnezeu - prorocia, slujirea etc. Nu doar în 1 Corinteni 12, ci și în Romani 12 este menționată o listă a darurilor Duhului Sfânt (Romani 12:6–8). Există un dar menționat aici pe care aproape niciun creștin nu îl caută vreodată - darul generozității - darul de a da bani săracilor din biserică și pentru lucrarea lui Dumnezeu (versetul 8).

Restul capitolului 12 vorbește despre modul în care trebuie să relaționăm cu alți oameni din Trupul lui Hristos. „Nu fi îngâmfat în mintea ta, ci asociază-te cu oameni smeriți” (Romani 12:16 - traducerea biblică engleză NASB). Trebuie să interacționăm cu toți cei din Trupul lui Hristos, dar mai ales cu cei săraci - pentru că Dumnezeu i-a ales pe săracii acestei lumi să fie bogați în credință (Iacov 2:5). „Nu te răzbuna niciodată pe nimeni, căci răzbunarea îi aparține lui Dumnezeu” (versetul 19). Așa cum închinarea și slava aparțin doar lui Dumnezeu, răzbunarea de asemenea îi aparține doar lui Dumnezeu. La fel cum nu avem dreptul să primim închinare sau slavă de la alții, tot așa nu avem dreptul de a ne răzbuna pe alții.

Romani 13 vorbește despre supunerea față de autoritățile civile. Evanghelia ne învață să ne supunem lui Dumnezeu în primul rând (Romani 12:1, 2); apoi unul altuia în Trupul lui Hristos (Romani 12:3–21); și în cele din urmă autorităților seculare - pentru că aceștia sunt „slujitori ai lui Dumnezeu” (Romani 13:4, 6). De aceea ne plătim impozitele și ne supunem legilor țării noastre.