Isus ne-a învățat că primul pas către o viață în care Duhul Sfânt curge din interiorul ființei noastre este să ne pocăim, sau să ne întoarcem invers (Matei 4:17). Nu doar să ne întoarcem de la umblarea după lucrurile de pe pământ, ci mai ales să ne întoarcem de la păcat. Nu trebuie să biruim păcatul înainte de a primi Duhul Sfânt. Duhul Sfânt vine să ne ajute să biruim păcatul. Nu punem căruța înaintea calului. Calul trebuie să fie în fața căruței. Nu pot să renunț la păcat și apoi să spun: „Doamne, dă-mi Duhul Sfânt”. În schimb, spun: „Doamne, am nevoie de Duhul Sfânt pentru a putea birui păcatul”. Dar mă pot întoarce în mintea mea de la păcat; asta înseamnă că atitudinea mea este că vreau cu adevărat să renunț la tot păcatul.

Asta este tot ceea ce îți cere Dumnezeu. Ai o atitudine în care vrei să renunți la fiecare lucru care Îl dezonorează pe Dumnezeu în viața ta? S-ar putea să-ți ia câțiva ani până să biruiești cu adevărat, dar nu contează. Asigură-te că atitudinea ta este întotdeauna una de pocăință, în care te întorci de la vechiul tău mod de viață. Prin pocăință și credință în Hristos ajungem la linia de start a cursei creștine. Evrei 12:1-2 spune că viața creștină este ca o cursă și pot ajunge la linia de start numai dacă m-am pocăit. Acest mesaj al pocăinței și al întoarcerii de la păcat este mesajul care lipsește în lumea creștină de astăzi.

Câte mesaje evanghelice auziți despre pocăință? Câte cântări auziți despre pocăință? Uitați-vă la oricare carte de imnuri și vedeți câte cântări sunt despre pocăință - aproape deloc. Veți găsi multe cântări despre “a crede”. De exemplu, există o cântare binecunoscută care spune: „A lui Dumnezeu fie slava, lucruri mărețe a făcut”. Unul dintre versurile din această cântare spune: „Cel mai ticălos om care crede cu adevărat, în acel moment de la Isus primește iertare”. Nu sunt de acord cu asta. Să presupunem că este un om care participă la o întâlnire creștină - un păcătos complet nenorocit - care nu știe nimic despre Evanghelie. Și vine la această întâlnire și ascultă această cântare: „Cel mai ticălos om care crede cu adevărat, în acel moment de la Isus primește iertare”. El va spune: „Da, eu sunt cel mai ticălos om”, recunoaște acest lucru și zice: „Asta e tot ce am de făcut, doar să cred în Isus. Cred în El, El este Fiul lui Dumnezeu, El a murit pentru păcatele mele”. Este iertat? Nu, dacă nu s-a pocăit. Cel mai ticălos om care se pocăiește și crede este cel care este iertat. Mulți oameni vor spune: „Ei bine, acesta este înțelesul cuvintelor: ‘crede cu adevărat’”. Dar aceasta este o explicație teologică pe care un păcătos neconvertit și fără Dumnezeu nu o cunoaște. Trebuie să i se spună că el trebuie să se pocăiască. Asta a spus apostolul Petru în ziua Cincizecimii: pocăința. Și asta a predicat Pavel pretutindeni. El a propovăduit două lucruri: „Pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos” (Fapte 20:21).

Pocăință față de Dumnezeu, nu către prosperitate și vindecare. Pocăința nu înseamnă întoarcerea de la boală la vindecare. Nu mă întorc de la sărăcie la prosperitate. Nu! Aceasta este o Evanghelie falsă care este propovăduită astăzi. Aici scrie că mă pocăiesc față de Dumnezeu de tot ce a fost împotriva lui Dumnezeu în viața mea, și am credință în Domnul nostru Isus Hristos. Același lucru spune și Pavel când le scrie tesalonicenilor. El le spune că la ei a venit Cuvântul lui Dumnezeu iar ei s-au întors la Dumnezeu, întorcându-se de la idoli la Dumnezeu, pentru a sluji Dumnezeului celui viu (1 Tesaloniceni 1:8-9).

Ce este un idol? Un idol este orice lucru care ia locul lui Dumnezeu în inima ta. Ar putea fi sănătatea ta, averea ta, locul tău de muncă, casa ta, mașina ta, soția sau copiii tăi. Poate fi orice lucru care ia locul lui Dumnezeu în inima ta. La fel cum Isaac a luat locul lui Dumnezeu în inima lui Avraam, și Dumnezeu i-a spus lui Avraam să scape de acea idolatrie. Întoarcerea către Dumnezeu de la idoli și de la tot ceea ce Îl împiedică pe Dumnezeu să fie primul și cel mai de sus în inima ta - aceasta este pocăința. Asta e ceea ce înseamnă căutarea împărăției lui Dumnezeu și a neprihănirii Lui mai întâi, în așa fel încât toate nevoile noastre pământești ne vor fi adăugate (Matei 6:33). Poți fi absolut sigur că nu-ți va lipsi niciodată strictul necesar - chiar dacă nu vei deveni niciodată milionar, El Se va asigura că nevoile tale pământești îți sunt împlinite - dacă vei căuta mai întâi împărăția lui Dumnezeu. Slavă lui Dumnezeu pentru asta.

Acesta este modul în care ar trebui să trăiască fiecare creștin. Este un lucru foarte trist astăzi când creștinii cred că prosperitatea materială și vindecarea fizică sunt semnele binecuvântării lui Dumnezeu. Acest lucru nu poate fi adevărat pentru că există o mulțime de necreștini care au mult mai multă prosperitate materială și mult mai multă sănătate fizică decât chiar și creștinii spirituali. Asta în sine dovedește că aceasta nu este Evanghelia. Mai mult, aceștia nu au eliberarea de păcat pe care o are un ucenic adevărat.

Mesajul pe care l-a propovăduit Isus mai întâi și pe care trebuie să continuăm să-l propovăduim noi este pocăința. Când Isus a spus: „Învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit”, ce ne-a învățat El? Primul pas este să te întorci de la păcat, să te întorci către Dumnezeu și să-ți deschizi inima la Împărăția cerurilor, astfel încât mintea ta să fie acum fixată asupra lucrurilor de sus, asupra lucrurilor lui Dumnezeu - neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt.