Fiecare tânăr este mai devreme sau mai târziu ispitit de gânduri necurate. Fiindcă dorința sexuală este mai puternică și mai agresivă la bărbați decât la femei, ei se confruntă cu această problemă mult mai mult decât femeile. În Marcu 7:21, Isus a enumerat gândurile rele ca primele lucruri care ies din inima oamenilor. Inimile tuturor oamenilor neconvertiți sunt la fel de rele și astfel descrierea pe care a făcut-o Isus este adevărată cu privire la toți. Gândurile necurate afectează mintea omului care e drept din punct de vedere moral la fel de mult ca și mintea curvarului - chiar dacă lipsa ocaziei și frica de societate l-au împiedicat pe cel dintâi să comită adulter în trup.

Trebuie totuși să distingem între ispită și păcat. Chiar și Isus a fost ispitit „în toate lucrurile ca și noi” (Evrei 4:15). Dar El nu a cedat niciodată ispitei (nici măcar în mintea Sa) și astfel nu a păcătuit niciodată. Noi, de asemenea, vom fi ispitiți până în cea din urmă zi a vieții noastre pe pământ. Dar nu trebuie să păcătuim. Păcătuim numai atunci când permitem dorinței rele să zămislească în mintea noastră (Iacov 1:15), adică atunci când acceptăm gândul ispititor care ne-a străfulgerat prin minte. Dacă respingem sugestia imediat, nu păcătuim. După cum spunea bătrânul puritan: „Deși nu pot împiedica păsările să zboare deasupra capului meu, le pot împiedica să-și facă cuib în părul meu”. Când ni se prezintă un gând rău, dacă îl prețuim chiar și pentru o clipă în mintea noastră, îi dăm voie „să facă un cuib” acolo și astfel păcătuim.

Odată ce te complaci în poftele gândurilor, vei deveni din ce în ce mai mult sclavul lor. Eliberarea devine din ce în ce mai dificilă odată cu trecerea timpului. Cu cât mai curând căutăm eliberarea, cu atât va fi mai ușor. Biruința asupra gândurilor rele (ca biruința asupra oricărui alt păcat) vine printr-o mărturisire sinceră a eșecului, o dorință reală de eliberare, o acceptare a faptului că am murit cu Hristos, și o supunere totală a trupului și minții noastre față de Domnul (Romani 6:1-14).

De asemenea, trebuie „să umblăm cârmuiți de Duhul” și să cooperăm cu El în disciplinarea vieții noastre, dacă vrem să ne bucurăm de o biruință continuă (Galateni 5:16-19). Dacă nu reușim să ne disciplinăm ochii și urechile (încetând să citim, să privim și să ascultăm ceea ce ne trezește pofta), nu vom putea să ne disciplinăm nici gândurile (aceasta este implicația reală a pasajului din Matei 5:28-30). Disciplina trupului este esențială pentru eliberarea de gândurile necurate. Cei mai măreți sfinți au mărturisit că au fost nevoiți să lupte constant cu ispitele sexuale din mintea lor. Ei au trebuit să-și disciplineze trupul în mod sever pentru a obține biruința.

Iov, deși era un bărbat căsătorit, având zece copii, a recunoscut că, dacă voia să fie eliberat de gânduri necurate, trebuia să-și controleze ochii. El a spus: „Am făcut legământ cu ochii mei ca să nu privesc cu poftă la o fată” (Iov 31:1 - traducerea biblică TLB). Pentru bărbați, cele mai mari ispite vin prin ochi. Dacă nu se practică grija în acest aspect, și, i se permite unui gând sau unei imagini necurate să intre o dată în mintea noastră prin poarta ochiului, devine aproape imposibil să le scoatem de acolo.

Trebuie să ne umplem mintea zilnic cu Cuvântul lui Dumnezeu - fiindcă a ne satura astfel mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu este una dintre cele mai sigure protecții împotriva gândurilor rele. David a spus: „M-am gândit mult la cuvintele Tale și le-am păstrat în inima mea, ca să mă împiedice de la a păcătui” (Psalmul 119:11 - traducerea biblică TLB). Biblia mai spune: „Dacă prețuiești aprobarea lui Dumnezeu, fixează-ți mintea asupra lucrurilor care sunt sfinte, drepte, curate, frumoase și bune” (Filipeni 4:8 - traducerea biblică JBP).

Unii ar putea spune că standardul de moralitate predominant în lumea din jurul nostru este atât de scăzut încât este dificil să ne eliberăm total de gândurile necurate. Dar această stare a lucrurilor nu este specifică doar secolului XX. Cetatea Corint, în primul secol, era un centru de desfrânare și imoralitate, totuși Duhul lui Dumnezeu i-a îndemnat pe creștinii de acolo să-și facă fiecare gând rob ascultării de Hristos (2 Corinteni 10:5). El ne spune să facem același lucru și astăzi. Calea spre viață poate fi îngustă și dificilă, dar Duhul Sfânt ne poate întări să mergem pe această cale.

A ne disciplina astfel viețile nu înseamnă că ar trebui să dezvoltăm o repulsie față de sexul opus. Nici pe departe! Faptul că găsim atractiv sexul opus nu este, în sine, ceva păcătos. Este complet natural. Nu este greșit să admirăm o față frumoasă ca parte a frumoasei creații a lui Dumnezeu. Dar fiind creaturi căzute, dacă nu suntem atenți, în curând vom începe să observăm forma frumoasă și apoi să avem gânduri necurate. Astfel, atractivitatea sexului opus, deși curată în sine, poate deveni pentru noi un prilej de a avea gânduri necurate.

Siguranța noastră stă în ascultarea instantanee de vocea Duhului Sfânt din noi, atunci când El ne verifică și ne spune să ne întoarcem privirea și gândurile în altă direcție. De asemenea, trebuie să ne rugăm în mod frecvent: „Doamne, nu mă lăsa să înfrunt ispita (în acea zonă) pe care nu o pot birui”. Mulți tineri au găsit biruința rugându-se în mod sincer o astfel de rugăciune.