Ioan Botezătorul a spus că Dumnezeu l-a trimis să facă patru lucruri pentru a pregăti calea Domnului (Luca 3:5):

(1) Să înalțe văile;

(2) Să aplece munţii şi dealurile;

(3) Să îndrepte căile strâmbe; și

(4) Să netezească drumurile zgronțuroase.

Asta încearcă Duhul Sfânt să facă și în viața noastră:

(1) Trebuie să ridice zonele joase - zonele în care suntem conduși de lucruri pământești - cum ar fi sexul, banii, onoarea omenească și reputația etc.

(2) Trebuie să aplece munții mândriei, aroganței și îngâmfarii (din cauza abilităților noastre) și chiar și micile dealuri ale sentimentelor de superioritate (de exemplu, când facem bine o treabă).

(3) Trebuie să scape de toată strâmbătatea și viclenia care există în noi.

(4) Trebuie să înmoaie duritatea și asprimea noastră.

Apoi promisiunea este că toată lumea va vedea mântuirea pe care Dumnezeu a lucrat-o în viețile noastre (Luca 3:6); și fiecare parte a firii noastre pământești va manifesta slava lui Dumnezeu (compară cu Isaia 40:3-5). Ca un foc de prerie, Dumnezeu dorește ca slava Sa să ne cuprindă firea pământească, încetul cu încetul, zonă cu zonă, distrugând fiecare părticică din ea.

Ieremia 48:10 spune: „Blestemat să fie cel care face lucrarea Domnului (lucrarea de a-l face pe Isus Domn în fiecare zonă a firii noastre pământești) cu nebăgare de seamă, și blestemat să fie cel ce își oprește sabia de la măcel (adică, cel care se ocupă cu blândețe (în loc de nemilos) cu poftele din carnea sa).” Continuă să spună în versetul următor că, deoarece Moab nu a fost turnat dintr-un vas în altul, nu i s-a schimbat mirosul.

Într-un articol intitulat „Turnat dintr-un vas în altul”, John Follette vorbește despre diverse vase în care Dumnezeu ne toarnă pentru a ne scăpa de reziduuri - vase de a fi neînțeleși, ridiculizați, acuzați în mod fals, și vase de încercări grele etc. Toate aceste vase au un mod uimitor de a elimina drojdia din viața noastră, doar dacă vinul va rămâne liniștit ("în odihnă"), astfel încât drojdia să se poată așeza rapid. Odată ce drojdia se așează pe fundul unui vas, Dumnezeu ne va turna într-un alt vas. Astfel, aroma noastră devine din ce în ce mai dulce. Dar trebuie să învățăm să fim liniștiți - să nu ne justificăm sau să ne apărăm niciodată. În caz contrar, printr-o perturbare constantă, vinul nu va fi eliberat de reziduurile sale. Există multă suferință irosită în rândul copiilor lui Dumnezeu, pentru că ei se îndreptățesc și nu își încredințează pur și simplu cauza lui Dumnezeu, lăsând-o în mâna Lui.

În Zaharia 2:13, citim că „orice făptură trebuie să tacă (să fie în odihnă) înaintea Domnului, pentru că El a venit din cer să locuiască în mijlocul nostru” (vezi versetul 10). Așa trebuie să fie în interiorul nostru întotdeauna.