In Ioan 21:3 citim despre Petru ca le spune colegilor lui apostoli “Eu ma duc sa pescuiesc”. El nu spune aici ca se duce sa pescuiasca doar in acea seara. Ceea ce vrea Petru sa spuna este ca renunta la a mai fi apostol – pentru ca esuase la acest capitol- si se intorcea la pescuit pentru totdeauna! Petru renuntase la afacerea cu pescuitul cu cativa ani inainte cand Domnul il chemase. El a lasat tot si L-a urmat cu sinceritate pe Domnul Isus, asa cum a stiut el mai bine. Dar esuase. Simtea acum ca afacerea cu apostolia nu era pentru el. Dupa trei ani si jumatate, dupa ce a ascultat cele mai minunate mesaje predicate vreodata, de cel mai mare predicator care a trait vreodata, Petru S-a lepadat de Domnul Isus imediat – si nu doar o data, ci de trei ori. Ii ajunsese aceasta incercare de a fi apostol.

Insa mai era un lucru pe care stia sa-l faca bine – pescuitul. Pescuise de cand era copil si era expert la pescuit. Asa ca a hotarat sa fie din nou pescar. Unii dintre apostoli au simtit acelasi lucru. Si ei Il parasisera pe Domnul Isus in ceasul cand Acesta avusese nevoie de ei si fugisera. Asa ca si ei se intorceau la pescuit, pentru ca esuasera in a fi “apostoli”! Acestia erau oameni sinceri. Apreciasera mesajele lui Isus si inimile lor ardeau cand Il ascultau. Doreau sa fie ucenicii Lui cu toata inima. Insa esuasera.

Poate ca aceasta este si experienta ta. Poate ca ai auzit mesaje puternice si ai fost miscat de ele. Poate ca a fost un foc in inima ta cand ai auzit Cuvantul lui Dumnezeu. Poate ca ai lasat totul si ai cautat sa-L urmezi pe Domnul cu sinceritate. Poate ca si tu ai luat anumite “hotarari” mereu si mereu dupa ce ai ascultat mesaje puternice. Poate dupa esecuri repetate ti-ai spus din cand in cand “De aceasta data voi reusi”. Dar ai continuat sa esuezi. Privind in urma astazi poate ca tot ce poti vedea este esec dupa esec, de mii de ori esec. Poate ca unii dintre voi sunteti asa descurajati astazi ca va ganditi “N-are nici un rost. Mai bine ar fi sa renunt. Aceasta evanghelie poate ca functioneaza pentru altii. Dar nu prea functioneaza pentru mine. Eu sunt prea pierdut. Nu voi reusi niciodata”.

Te simti si tu la fel? Ai decis ca nu vei mai incerca pentru ca nu are nici un rost? Te-ai hotarat sa te intorci in lume sa iti incerci norocul sau vreo placere goala acolo? Simti ca ar fi fost mai bine sa fi fost o persoana complet lumeasca care nu pretinde a fi crestin decat sa fi spus ca esti ucenic al Domnului Isus?

De fapt, era o multime de pesti in lacul Galileii si sunt convins ca ceilalti pescari au prins o multime in acea noapte. Acei pesti s-au dus toti in celelalte barci. Insa Dumnezeu i-a tinut departe de barca lui Petru astfel ca nici un peste nu s-a dus langa barca lui. Poate ca acei pescari au trecut pe langa barca lui Petru si i-au spus ce de multi pesti pescuisera ei. Si asta poate ca l-a facut pe Petru sa se intrebe si mai mult de ce ei nu prinsesera nimic.

Petru se indeparta din nou de chemarea lui Dumnezeu in viata lui si Dumnezeu a trebuit sa il zdrobeasca din nou facandu-l sa esueze. Acei apostoli incepusera sa pescuiasca in jur de ora sase seara. Insa Isus nu S-a dus la ei decat la cinci dimineata. Domnul a stiut ca Petru nu avea sa prinda nimic in acea noapte. Atunci de ce nu S-a dus mai repede – imediat ce au iesit la pescuit – ca sa nu piarda vremea? De ce nu S-a dus la ei macar la noua seara? De ce a asteptat pana la cinci dimineata? De ce a asteptat pana cand pescarii erau epuizati, dupa ce se chinuisera 11 ore si esuasera? In raspunsul la aceasta intrebare descoperim planul lui Dumnezeu in a ne ingadui sa esuam. Acolo vedem scopul lui Dumnezeu in esecul omului. Acolo intelegem de ce nu a venit sa ne ajute in trecut, cand ne luptam, in ciuda repetatelor noastre strigate dupa ajutor si de ce unele dintre rugaciunile noastre cele mai fierbinti raman fara raspuns.

Cand Petru si prietenii lui s-au dus la pescuit in acea seara la 6, nu erau falimentari, ci dadeau pe-afara de speranta. Pe la 9 nu prinsesera nimic si poate ca erau putin descurajati. Insa iesirea lor nu putea fi deocamdata considerata ca “esec”. Poate ca pe la miezul noptii erau deprimati. Pe la 4 dimineata poate ca isi pierdusera orice speranta. Insa trebuia sa devina totalmente falimentari. Pentru ca acest lucru sa se intample, trebuia sa mai esueze putin. Graficul increderii in sine mergea in jos. Dar trebuia sa ajunga la zero – pana la capat. Si aceasta s-a intamplat doar la 5 dimineata. Atunci au fost gata sa renunte. Poate ca atunci au spus “Nu mai are rost sa incercam. Hai sa mergem acasa”.

Atunci a aparut Domnul. Aceasta este calea lui Dumnezeu. Si Domnul a umplut plasa lor de a dat pe dinafara. Nu prinsesera niciodata o prada asa de mare, niciodata in viata lor. In acea dimineata au prins 153 de pesti mari. Poate ca in zilele bune din trecut au prins vreo 20 sau 30. Dar acesta era un adevarat miracol. Nimeni nu prinsese asa de multi pesti intr-o zi in acel lac. Aceasta prada ar fi intrat cu siguranta in cartea recordurilor Galileii. Ei si-ar fi amintit intotdeauna ca Domnul facuse un miracol pentru ei, tocmai cand renuntasera sa mai spere!

Esti la “capatul puterilor” astazi, nestiind incotro sa mergi sau ce sa faci pentru ca oriunde te uiti tot ce vezi este dezamagire si esec? Atunci poate ca esti foarte aproape de locul unde Domnul ti Se va arata. Nu renunta! El doar asteapta ca increderea ta in tine sa ajunga la zero! Daca nu a venit la tine inca, inseamna ca graficul increderii tale in tine nu a ajuns in punctul zero inca. Inca mai vede ceva putere a Sinelui in tine care trebuie si ea sa piara.