Radacina tuturor problemelor noastre spirituale este faptul ca nu Il cunoastem pe Dumnezeu ca un Tata Iubitor si Dumnezeu Suveran. Un adevar care a revolutionat viata mea crestina este revelatia glorioasa pe care ne-a dat-o Domnul Isus si anume ca Tatal ne iubeste tot la fel de mult cat L-a iubit pe El.

Isus S-a rugat Tatalui "...ca lumea sa cunoasca ...ca i-ai iubit cum M-ai iubit pe Mine" (Ioan 17:23). Isus S-a rugat aici ca lumea din jurul nostru sa cunoasca acest adevar. Dar mai intai trebuie sa cuprinda inimile noastre inainte ca lumeasa sa recunoasca acest fapt. Toti crestinii cred teoretic intr-un Tata ceresc iubitor. Insa faptul ca adesea sunt ingrijorati sau se tem sau sunt plin de nesiguranta si frici dovedeste ca nu cred acest lucru cu toata inima lor. Exista foarte putini care indraznesc sa creada ca Dumnezeu ii iubeste tot la fel de mult cat Il iubeste pe Isus. Nici unul dintre noi nu ar indrazni sa creada acest adevar daca Isus nu ne-ar fi spus clar ca asa este. Odata ce ochii iti sunt deschisi pentru acest adevar glorios, intreaga perspectiva asupra vietii ti se va schimba. Toata murmurarea si depresia si intunericul vor disparea din viata ta. Stiu ca acest lucru se poate intampla, pentru ca mi s-a intamplat mie.

Am trait in robia despresiei multi ani si am fost infrant. Nu aceasta era voia lui Dumnezeu pentru mine; dar eu pur si simplu nu ma puteam elibera. Lucrurile s-au schimbat din momentul in care ochiii mi s-au deschis si am vazut adevarul ca Dumnezeu ma iubeste la fel de mult cat Il iubeste pe Isus. Vad acum ca tot ceea ce a existat pe cararea vietii mele a venit din mana unui Tata iubitor. Am vazut ca tine la mine ca la ochii din cap; si astfel nici o circumstanta din aceasta viata nu ma poate face sa murmur sau sa fiu deprimat acum. Am invatat , asa cum spune Pavel, secretul de a fi multumit si de a-L lauda pe Dumnezeu in orice situatie.

“Bucurati-va intotdeauna in Domnul; iarasi spun bucurati-va! Nu spun lucrul acesta avand in vedere nevoile mele, caci m-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc" (Fil.4:4, 11).

“Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia lui Dumnezeu in Hristos Isus, cu privire la voi." (1 Tes. 5:18).

Aceasta este acum fundatia de nezguduit a vietii mele: DUMNEZEU MA IUBESTE TOT LA FEL DE MULT CAT IL IUBESTE PE ISUS.

Nu datorita faptului ca nu postesti de ajuns sau ca nu te rogi de-ajuns nu intri in viata de victorie. Victoria nu vine prin efort personal, ci prin credinta. "Credinta in ce?", poate vei intreba. Credinta in dragostea perfecta a lui Dumnezeu pentru tine. Multi credinciosi traiesc sub condamnarea lui Satan care le spune “Nu postesti suficient. Nu te rogi suficient. Nu marturisesti suficient. Nu studiezi Biblia suficient etc, etc." Acestia sunt in permanenta biciuti de asemenea ganduri de autocondamnare si aruncati intr-o serie de nesfarsite acitivitati si intr-o multime de fapte moarte. Iti dai seama ca toata auto-disciplina ta in a posti, in a te ruga, a da zeciuiala si a marturisi sunt fapte moarte, daca nu isi iau originea in dragostea pentru Dumnezeu? Si nu pot sa isi aiba originea in dragostea lui Dumnezeu daca nu esti mai intai inradacinat in dragoatea lui Dumnezeu.

Rugaciunea lui Pavel pentru credinciosii din Efes a fost ca acestia sa fie inradacinati in dragostea lui Dumnezeu "...pentru ca potrivit cu bogatia slavei Sale, sa va faca sa va intariti in putere, prin Duhul Lui, in omul dinlauntru asa incat Hristos sa locuiasca in inimile voastre prin credinta; pentru ca avand radacina si temelia pusa in dragoste..." (Ef. 3:16, 17). Crestinii din Efes erau deja convertiti si botezati in Duhul. Totusi aveau nevoie sa fie intariti de Duhul Sfant in omul dinlauntru pentru a avea radacina si temelia pusa in dragostea perfecta a lui Dumnezeu pentru ei, intelegand lungimea, adancimea, largimea si inaltimea acelei dragoste. Abia apoi Pavel a continuat sa vorbeasca despre darurile prin care poate fi zidit Trupul lui Hristos. "Dar fiecaruia dintre noi harul i-a fost dat dupa masura darului lui Hristos . Si El i-a dat pe unii apostoli, pe altii proroci; pe altii evanghlisti; pe altii pastori si invatatori, pentru desavarsirea sfintilor, in vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos..." (Ef.4:7,11,12).

Aceasta perfecta siguranta in dragostea lui Dumnezeu trebuie sa fie la radacina vietii noastre intotdeauna. Trebuie sa fim inradacintati si ziditi in ea, daca vrem ca lucrarea noastra sa fie eficienta. In alta parte, Noul Testament vorbeste despre aceasta ca "intrarea in odihna". "Fiindca am crezut (in dragostea perfecta a lui Dumnezeu pentru noi) intram in odihna Lui", spune apostolul (Evrei 4:3). Apoi ne indeamna sa ne dam toata silinta sa intram in aceasta odihna: "Sa ne grabim dar sa intram in odihna aceasta, pentru ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda de neascultare" (Evrei 4:11). Este usor sa ne indepartam cand nu ne "odihnim" in siguranta perfecta a dragostei lui Dumnezeu.

Lumea este plina de oameni care cauta pe cineva care sa ii iubeasca. Multi crestini merg din biserica in biserica, dorind sa fie iubiti. Unii cauta iubire in prietenii, altii in casatorie. Insa toata aceasta cautare se poate incheia in dezamagire. Ca orfanii, copiii lui Adam sunt nesiguri si, prin urmare, sunt coplesiti mereu si mereu de crize de autocompatimire. Lucrul trist este ca si dupa convertire multi raman nesiguri chiar daca nu ar trebui sa fie asa. Care este raspunsul evangheliei la aceasta problema? Raspunsul este sa ne gasim siguranta in dragostea lui Dumnezeu. Isus le-a spus in repetate randuri ucenicilor ca perii din cap le sunt numarati si ca Dumnezeul care a hranit milioanele de pasari si care a imbracat milioanele de flori va avea cu siguranta grija si de ei. Un argument si mai mare decat acesta este: "El, care n-a crutat nici chiar pe Fiul Sau, ci L-a dat pentru noi toti, cum nu ne va da fara plata, impreuna cu El, toate lucrurile". (Rom 8:32)

Un motiv pentru care Dumnezeu ne ingaduie cateodata sa fim dezamagiti de oameni este sa invatam sa incetam sa ne sprijinim pe oameni. Doreste sa ne elibereze de o asemenea idolatrie (pentru ca dependenta de oameni este o forma de idolatrie), pentru ca sa invatam sa ne sprijinim intru totul si doar pe El. Astfel, daca Dumnezeu orchestreaza situatiile in asa fel incat esti dezamagit pe toate partile, acest lucru nu ar trebui sa te descurajeze. Este mana lui Dumnezeu care vrea sa te intarce de bratul de carne pe care te sprijinesti pentru ca sa inveti sa traiesti prin credinta in El. Invata sa iti gasesti siguranta in faptul ca Dumnezeu te iubeste cum L-a iubit pe Isus.

Toata concurenta si gelozia dintre credinciosi apare din aceasta nesiguranta. Un om care este sigur de dragostea lui Dumnezeu si care crede ca Dumnezeu nu a facut nici o greseala cand l-a facut asa cum l-a facut, si cand i-a dat darurile si talentele pe care i le-a dat, nu poate fi niciodata gelos sau nu poate concura cu un alt crestin. Toate problemele in relatiile dintre credinciosi se datoreaza practic aceleasi nesigurante. Gandeste-te doar cate probleme ar putea fi rezolvate cand ochii ti se vor deschide in fata acestui singur adevar - ca Dumnezeu te iubeste exact la fel de mult cat Il iubeste pe Isus.