"Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat şi I-au zis: „Ştii că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?” Drept răspuns El le-a zis: „Lăsați-i”" (Matei 15:12-14).

Când Isus i-a corectat pe farisei pentru că ei îi învățau pe oameni să nu-și onoreze părinții, ei s-au simțit ofensați. Fariseii sunt ușor ofensați de orice cuvânt de mustrare sau de îndreptare pe care Domnul îl poate da printr-un frate prezbiter. Una dintre lecțiile de grădiniță din viața de creștin este să biruiești în „a nu te mai ofensa”. Nu există nicio speranță că vei fi vreodată eliberat de fariseism dacă nu cauți să fii complet eliberat de a te ofensa atunci când ești corectat.

Cunosc oameni care au fost cândva în biserica noastră, care s-au ofensat atât de mult de o corecție pe care au primit-o, încât au părăsit cu totul biserica. Ei rătăcesc în pustietate astăzi și sunt toate șansele ca ei să fie pierduți pentru totdeauna. Vă pot asigura că, la fel ca fariseii, ați putea fi și voi în drum spre iad, dacă ați fost ofensați de vreo corecție pe care ați primit-o.

Isus le-a spus ucenicilor Săi „să-i lase” pe farisei. Nu trebuie să mergem după fariseii ofensați încercând să-i aducem înapoi la biserică. Trebuie să ascultăm de Domnul și să-i lăsăm în pace. Dacă se pocăiesc, atunci se pot întoarce la Domnul și la biserică. Nu într-altfel.

În 2 Timotei 3:1-4 vedem că sunt menționați patru tipuri de iubitori: iubitorii de sine, iubitorii de bani, iubitorii de plăceri și iubitorii de Dumnezeu. Dintre aceștia patru, doar unul este corect. Un creștin adevărat trebuie să fie un iubitor de Dumnezeu, dar dacă nu este un iubitor de Dumnezeu, va fi un iubitor de sine - de propriile sale drepturi, de reputația sa, onoarea sa, etc.

Una dintre dovezile acestui lucru este că ne simțim ușor ofensați. Doar cel care se iubește pe sine este ofensat. Cine nu se iubește pe sine, ci Îl iubește pe Dumnezeu nu se ofensează niciodată față de nimic din ceea ce spune sau nu spune o altă persoană, sau față de orice face sau nu face o altă persoană.

Ne ofensăm pentru că suntem răniți. Viața sinelui nostru este rănită de felul în care s-a purtat cineva cu noi, sau de ceea ce am auzit spunându-se despre noi pe la spatele nostru de către cineva. Ne iubim atât de mult!

Și despre cine vorbim aici? Despre necredincioși? Nu! Ci vorbim despre așa-numiții „credincioși” - care nu au înțeles niciodată ce înseamnă să-ți iei crucea și să mori față de tine. Pentru că, în zilele din urmă se va predica foarte puțin despre cruce și despre moartea față de Sinele nostru. Acest lucru este aproape nemaiauzit în majoritatea bisericilor de astăzi și nu se aude niciodată la televiziunea creștină. Când nu se predică nimic despre moartea față de sine, Sinele va înflori în viața multor creștini. Ei nici măcar nu vor ști că nu-L poți urma pe Isus dacă te iubești pe tine însuți, ci vor crede că poți să te iubești pe tine însuți și să-L urmezi pe Isus. Uitați-vă la mulțimile de creștini care se simt ofensați și răniți și nici măcar nu simt că acesta este un păcat groaznic.

Poate că spui: „Da, dar cineva mi-a făcut acel lucru oribil, am dreptul să fiu rănit!” Exact! Pentru că ești un necredincios! Nu ești un ucenic al lui Isus, de aceea ai dreptul să te simți rănit. Dacă ești un ucenic al lui Isus, n-ai niciun drept să fii rănit. Isus nu a fost niciodată rănit - când L-au numit prinț al demonilor, când L-au scuipat în față sau I-au făcut tot felul de alte lucruri rele.

Ce înseamnă să fii ucenic al lui Isus? Sunt foarte puțini creștini care își vor lua crucea în zilele din urmă și-L vor urma pe Domnul Isus. Așadar, va fi foarte greu să fim creștini adevărați pentru că suntem înconjurați de oameni care pretind a fi creștini, pretind că sunt umpluți cu Duhul Sfânt, că vorbesc în limbi, dar care se simt răniți și ofensați. Sau, sunt deranjați pentru că numele lor a fost târât în țărână.

Isus ne-a învățat să ne rugăm: „Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău”. Asta înseamnă că trebuie să uiți de propriul tău nume! Dar în zilele din urmă, chiar și mulți care se numesc creștini vor fi mai preocupați de propriul lor nume. De exemplu, știți cât de mult este dezonorat numele lui Isus în lumea de astăzi? Totuși, asta nu-i deranjează pe cei mai mulți oameni care se numesc creștini. Dar, dacă numele lor ar fi târât în noroi de cineva - chiar și o singură dată - acest lucru i-ar deranja cu adevărat. Sau dacă numele micuței lor fiice drăguțe ar fi târât în țărână, asta i-ar deranja enorm. Dar că numele lui Isus este dezonorat în toată țara, asta nu-i deranjează deloc. Credeți că astfel de oameni sunt ucenici ai lui Isus? Nu, nici pe departe! Dar ei stau în biserici, pretind că sunt născuți din nou, pretind că Îl iubesc pe Domnul.

Acesta este lucrul uimitor pe care l-a făcut diavolul - înșelându-i pe acești oameni care se iubesc de sus până jos, din cap până-n picioare, și încă mai cred că sunt ucenici ai lui Isus.

Dar, pot doar să te avertizez. Nimeni nu te poate schimba de la a fi iubitor de sine dacă nu vrei tu însuți să fii eliberat!