Mulți dintre copiii lui Dumnezeu se află astăzi în Babilon - așa cum arată clar Apocalipsa 18:4. Dumnezeu le spune în acel verset: "Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu". Problema este la liderii și pastorii lor care duc turma în rătăcire. Ca și pe vremea Domnului Isus, mulți dintre copiii lui Dumnezeu de astăzi sunt ca "oile fără păstori adevărați" (Matei 9:36). Gândiți-vă la toate lucrurile care Îl dezonorau pe Dumnezeu, pe care trebuie să le fi văzut Isus (de la 12 ani până la 30 de ani) când mergea la templul din Ierusalim de trei ori pe fiecare an, și în sinagoga din Nazaret în fiecare săptămână. Dar El n-a spus și n-a făcut nimic cu privire la aceste lucruri, pentru că nu era încă vremea lui Dumnezeu. Dar acei ani și acele experiențe au fost o parte importantă a educației Sale din Nazaret, pentru lucrarea Sa de mai târziu.

Esența duhului babilonian este văzută în cuvintele lui Petru către Isus în Matei 19:27 (versiunea biblică TLB din limba engleză): "Ce răsplată vom avea (noi)?" Noi de asemenea ne putem întreba cum ne va răsplăti Domnul aici pe pământ și mai târziu în cer, dacă am renunțat la multe lucruri pentru El. Asta ar dovedi că privim evlavia ca pe un mijloc de câștig pentru noi înșine și că suntem centrați pe noi înșine în gândirea noastră. Unii pot umbla după bani sau onoare aici pe pământ prin predicarea lor și prin slujirea lor pentru Domnul. Alții pot căuta o răsplată sau un loc în Mireasa lui Cristos în cer. Orice ar fi, atâta timp cât căutăm ceva pentru noi înșine, încă avem duhul babilonian în noi. Aceasta este necurăția duhului, de care trebuie să ne curățim.

Când Petru a întrebat ce răsplată va primi din slujirea Domnului, Isus a răspuns cu o pildă în Matei 20:1-16. Acolo a vorbit despre două tipuri de lucrători:

- cei care lucrau pentru o răsplată (salariu): unii pentru un dinar (v.2) și alții pentru "o plată legală pe oră" (v.4) - dar ambii lucrau pentru salarii;

- cei care au mers la muncă fără vreo promisiune a unui salariu (v.7 - versiunea biblică NASB). Această a doua categorie de lucrători a primit cel mai mare salariu - un dinar pe oră. Toți ceilalți au primit mai puțin: primii au primit doar 0,08 dinari pe oră, căci au lucrat 12 ore pentru un dinar. Prin urmare, așa cum a spus Isus acolo, mulți care sunt ultimii acum vor fi cei dintâi în veșnicie - pentru că Domnul "va testa calitatea și motivul lucrării fiecărui om" (1 Corinteni 3:13 și 4:5 - versiunea biblică NASB) și nu cantitatea lucrării lor.

Isus nu i-a alungat niciodată pe cei care făceau bani pentru ei înșiși în piața din Ierusalim. Nu, fiindcă piața este locul potrivit pentru a face bani. John Wesley a spus că creștinii ar trebui să câștige atât cât pot muncind din greu. Sunt de acord cu asta. Isus i-a alungat numai pe cei care încercau să obțină profit pentru ei înșiși în casa lui Dumnezeu. La fel este și astăzi; Isus îi va curăța din biserică pe cei care caută onoare sau faimă sau bani sau orice alt tip de câștig pentru ei înșiși în biserică. Biserica trebuie să fie un loc al jertfei. Ultimul verset din Zaharia afirmă că, atunci când Domnul va reveni, "nu vor mai fi negustori în Casa Domnului" (Zaharia 14:21). Nu trebuie să căutăm niciodată ceva pentru noi înșine în slujba pe care o facem pentru Domnul nostru.

Chiar dacă Domnul are răsplăți pentru cei care Îi slujesc cu credincioșie, așa cum este promis în Noul Testament de la Matei până la Apocalipsa, totuși nu trebuie să lucrăm pentru răsplată. Lucrăm ca o expresie a recunoştinţei noastre faţă de Domnul pentru ceea ce a făcut El pentru noi la Calvar. Cei care lucrează pentru o răsplată nu vor primi niciuna!