„Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările” (Proverbele 3:5-6).

În acest verset, accentul este pus pe inimă. Veți descoperi că acest accent apare adesea în cartea Proverbelor. Aici vedem că credința nu este o chestiune a minții. Este interesant că însuși Solomon a înțeles acest lucru în Vechiul Testament, însă noi uneori greșim prin a nu înțelege. Putem înțelege anumite adevăruri (de exemplu: că Dumnezeu este un tată iubitor sau că Dumnezeu îi iubește pe ucenicii lui Isus atât de mult cât Îl iubește pe Isus - apropo, nu pe toți, și nici măcar pe toți credincioșii, ci pe ucenicii lui Isus care au renunțat la tot), dar acestea sunt lucruri pe care poate le înțelegem doar în mintea noastră. În momentul încercării, tot mă simt neliniștit, pentru că nu le cred din inimă. Există o mare diferență între a crede ceva în mintea mea (diavolul are acest gen de credință), și a mă încrede în Domnul din toată inima mea. Pentru asta, am nevoie de revelația Duhului Sfânt.

Pentru a crede ceva în mintea ta, ai nevoie doar de un bun învățător biblic care să explice bine subiectul, și atunci l-ai înțeles. Credem că aceasta este credință, dar în momentul încercării, descoperim că nu este deloc credință. Credem că avem bani, dar când mergem la magazin, descoperim că este monedă falsă. Este doar o fotografie a banilor reali. Nu este lucrul real. Momentul încercării dezvăluie faptul că credința noastră nu a venit din inima noastră, ci doar din mintea noastră. De aceea trebuie să ne rugăm mult ca Dumnezeu să ne dea revelație. În acest fel, credința noastră nu va rămâne doar în mintea noastră, ci va pătrunde adânc în inimile noastre. Apoi, la momentul încercării, acea credință ne susține și nu ne clătinăm. Încrede-te în Domnul din toată inima ta!

Apoi spune: „Nu te bizui pe înţelepciunea ta.” Înțelepciunea (priceperea) noastră este rațiunea care se află în mintea noastră. El spune să nu te încrezi în mintea ta! În schimb, încrede-te în Domnul din toată inima ta. El face un contrast aici între minte și inimă. El spune: „Mintea ta nu este de încredere. Mintea ta îți spune că tu crezi cu adevărat că Dumnezeu este un tată iubitor, dar în momentul încercării, devii neliniștit. Asta dovedește că nu crezi din inima ta că Dumnezeu este un tată iubitor.” Despre asta am vorbit adesea în biserica noastră: că vrăjmașul numărul unu al credinței este propriul nostru raționament isteț. De aceea este foarte dificil pentru oamenii inteligenți să ajungă la credință. Nu este imposibil, dar este dificil, pentru că ei tind să se sprijine pe propria lor inteligență. Și descoperi că oamenii inteligenți devin neliniștiți chiar dacă înțeleg atât de mult din Scripturi. Nu pot ajunge la biruință asupra păcatului, pentru că nu au credință. Sunt inteligenți și se bazează pe propriul lor raționament.

Aceasta este marea greșeală pe care o fac toate școlile biblice și colegiile biblice. Ele îi învață pe oameni să facă exact ceea ce Cuvântul lui Dumnezeu spune să nu facă: să se bazeze pe propria lor pricepere atunci când încearcă să înțeleagă și să explice Scriptura. Nu se pune niciun accent pe revelația Duhului Sfânt, iar rezultatul este că cei care provin din școli biblice și colegii biblice devin cele mai mari piedici în calea lucrării lui Dumnezeu de pretutindeni. Asta pentru că încalcă acest principiu. Nu poți dobândi credință studiind într-o școală biblică. Credința vine prin revelația Duhului Sfânt. Aceleași lucruri se aplică și în biserică. Nu trebuie doar să înțelegem doctrinele în mod intelectual și să încercăm să le împărtășim altor oameni. Trebuie să fim cuprinși de ele în inimile noastre. Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta pricepere.

Proverbe 3:6 spune: „Recunoaște-L în toate căile tale.” Cu alte cuvinte, încredințează-I lui Dumnezeu fiecare aspect al vieții tale. Lasă-L să-ți controleze chestiunile financiare, lasă-L să controleze ceea ce citești, lasă-L să controleze modul în care îți petreci timpul, lasă-L să controleze fiecare aspect al vieții tale de familie, lasă-L să controleze ambițiile pe care le ai pentru copiii tăi, lasă-L să-ți controleze profesia, lasă-L să te controleze în fiecare aspect. În toate căile tale! Atunci El îți va netezi cărările, îți va îndrepta căile și îți va oferi îndrumare. Există mulți oameni care ar dori îndrumare într-un anumit aspect al vieții lor și spun: „Doamne, în acest aspect, sunt dispus să fac orice vrei Tu să fac. Îndrumă-mă”. Iar Domnul spune: „Nu te pot îndruma, pentru că nu Mă recunoști în toate căile Tale! Nu Mă recunoaște doar în acest aspect, ci în fiecare aspect. Dacă ești dispus să Mă lași să am controlul asupra întregii tale vieți, atunci te voi îndruma”.

Dacă vrei îndrumare doar într-un singur domeniu și îi cedezi lui Dumnezeu doar acelui domeniu, nu există nicio promisiune că vei primi îndrumare. Dar dacă în toate căile tale - în fiecare domeniu al vieții tale - vrei să-L recunoști și să-L lași să-ți îndrume cărările, atunci El te va călăuzi. Și nu numai că te va călăuzi, dar spune și că „îți va curăți drumul”. Acel drum blocat cu atâtea obstacole, El îl va curăți pentru tine. Dacă descoperi în viața ta, frate sau soră, că există obstacole și tot felul de lucruri care te împiedică în înaintarea ta pe cale, gândește-te la acest cuvânt: dacă Îl recunoști pe Dumnezeu în toate căile tale și te încrezi în El din toată inima ta și nu te bizui pe propria ta pricepere, El îți va curăți drumul. Nu poți să-l cureți singur; ai încercat atât de mult. El îți va curăți drumul! Gândește-te la ce viață putem trăi, în care El ne curăță drumul pe măsură ce mergem înainte. Așa este viața unui om care se încrede în Dumnezeu din toată inima, nu se bizuie pe propria ințelepciune și Îl recunoaște pe Dumnezeu în fiecare aspect al vieții sale.