Iosua 1:1,2 spune: "După moartea lui Moise, robul Domnului, Domnul a zis lui Iosua, fiul lui Nun, slujitorul lui Moise: „Robul Meu Moise a murit: acum, scoală-te, treci Iordanul acesta.”" Însuși Dumnezeu L-a înălțat și l-a numit pe Iosua să fie conducător după moartea lui Moise. Conducerea nu poate fi exercitată în mod eficient, dacă Însuși Dumnezeu nu ne-a numit în această poziție. Domnul i-a spus lui Iosua că fiecare loc pe care aveau să calce picioarele lui îi va fi dat (Iosua 1:3), și că niciun om nu avea să-i poată sta împotrivă de-a lungul vieții sale (Iosua 1:5). Acest lucru este reprezentativ pentru promisiunea din Noul Testament care ne-a fost dată în Romani 6:14: "Niciun păcat nu va putea să te stăpânească, fiindcă ești sub har." Țara Canaanului fusese stăpânită de mulți uriași în trecut. Dar ei aveau să fie toți învinși. Niciun păcat (oricât de puternic) nu va putea să ne biruiască. Aceasta este voia lui Dumnezeu pentru noi. Dar Iosua trebuia efectiv să-și pună piciorul pe o bucată de pământ și să o revendice în Numele Domnului. Numai atunci avea să fie a sa. La fel este și cu noi. Trebuie să revendicăm moștenirea noastră prin credință. Dacă nu apucăm promisiunile lui Dumnezeu pentru noi, ele nu se vor împlini niciodată în viața noastră.

Pavel și-a revendicat drepturile în Evanghelie, în Numele Domnului Isus, și ca urmare, a intrat într-o viață glorioasă. El spune în 2 Corinteni 2:14: "Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos." "Totdeauna în biruință" a fost cântecul de triumf al lui Pavel - și acesta poate fi și cântecul nostru. Dar majoritatea creștinilor nu intră niciodată în această viață a biruinței. 600.000 de israeliți au ieșit din Egipt, însă doar doi dintre ei - Iosua și Caleb - au intrat în Canaan. Aproape aceeași proporție de creștini (2 din 600.000) intră și astăzi într-o viață de biruință. Iosua și Caleb au intrat în țara făgăduită pentru că aveau această atitudine: "Dacă Dumnezeu ne-a spus să ocupăm pământul, putem face acest lucru". Aceasta este credința. Credința ia în considerare doar promisiunea lui Dumnezeu și nu se uită la dificultățile cu care ne confruntăm. Ceilalți israeliți au spus: "Acest lucru este imposibil. Uriașii sunt atât de mari și de puternici." Astăzi, de asemenea, creștinii gândesc că este imposibil să biruiești mânia și pofta ochilor, deoarece aceste pofte sunt atât de puternice și i-au stăpânit de atât de mult timp. Astfel de credincioși rămân învinși toată viața și (spiritual vorbind) pier în pustie.

Domnul l-a asigurat pe Iosua: "Eu voi fi cu tine." Acesta era motivul pentru care niciun om nu avea să poată sta împotriva lui Iosua. Nu biruim păcatul prin credința într-o doctrină sau având vreo experiență. Nu, ci doar prezența constantă a Domnului cu noi, prin Duhul Său, ne poate ajuta să biruim. Dumnezeu caută astăzi în creștinism astfel de conducători pe care îi poate susține și sprijini, pentru că inimile lor sunt curate. Domnul i-a spus lui Iosua: "Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu vei da în stăpânire poporului acestuia ţara aceasta care a fost stăpânită de vrăjmașii lor de atâta timp" (versetul 6). Nu trebuie să ne temem de niciun păcat. Trebuie să ieșim și să-i ajutăm pe copiii lui Dumnezeu să biruiască păcatul în trupurile lor - trupuri care au fost stăpânite de păcat de ani de zile. Nu este suficient doar să-i aducem la credință și la cele două botezuri - punerea sângelui pe tocul ușii, trecerea Mării Roșii și învăluirea în nor. Acesta este doar începutul. Aceasta este doar lecția de grădiniță. Oprim oare educația copiilor noștri odată ce au trecut de grădiniță? Nu. Însă, asta este ceea ce se întâmplă astăzi în creștinism.

Stâlpul de nor - botezul cu Duhul Sfânt - a venit să-i conducă în țara promisă. Ar fi trebuit să intre în 2 ani, dar n-au intrat timp de 40 de ani, pentru că liderii lor nu credeau. "Credința vine în urma auzirii" (Romani 10:17). Dacă credincioșii nu sunt învățați aceste adevăruri în adunările de biserică, cum pot crede? Atunci cum pot birui păcatul?

Domnul i-a spus lui Iosua: "Întărește-te și îmbărbătează-te și ai grijă să faci tot ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu. Nu te abate nici la stânga nici la dreapta" (Iosua 1:7). Dacă Cuvântul lui Dumnezeu spune: "Păcatul nu va stăpâni asupra voastră," (Romani 6:14), crede-l și mărturisește-l. Nu te abate nici la stânga nici la dreapta. Asta înseamnă: Nu reduce lărgimea acestei promisiuni. Nu o reduce pentru a include doar unele păcate. În același timp, nu o face să însemne mai mult decât ceea ce spune. Nu spune că putem fi la fel de perfecți precum a fost Hristos, pe acest pământ. Noi nu putem fi perfecți, fără păcat pe acest pământ. Asta nu este ceea ce spune această promisiune. Se referă numai la biruință asupra ceea ce știm că este păcat (păcat conștient). Putem fi pe deplin asemenea lui Hristos numai atunci când El va reveni. 1 Ioan 3:2 este foarte clar în această privință. Așadar, haideți să nu ne ducem dincolo de Scriptură, și, să nu credem mai puțin decât ceea ce promite Scriptura.