Iacov a avut două întâlniri cu Dumnezeu - una la Betel (Geneza 28) și cealaltă la Peniel (Geneza 32).

Betel înseamnă "casa lui Dumnezeu" (un simbol al bisericii) iar Peniel înseamnă "fața lui Dumnezeu". Cu toții trebuie să mergem dincolo de a intra în biserica lui Dumnezeu înspre a vedea fața lui Dumnezeu. La Betel, se spune că "asfințise soarele" (Geneza 28:11) - doar un fapt geografic, dar și semnificativ pentru ceea ce se întâmpla în viața lui Iacov, fiindcă următorii 20 de ani au fost o perioadă de întuneric profund pentru el. Apoi, la Peniel, ni se spune că "răsărea soarele" (Geneza 32:31) - din nou un fapt geografic, dar și Iacov venise în sfârșit în lumina lui Dumnezeu.

La Betel, Iacov a visat o scară așezată pe pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. În Ioan 1:51, Isus a interpretat acea scară ca referindu-se la Sine - Calea de pe pământ către Cer. Deci, ceea ce a văzut Iacov a fost de fapt o viziune profetică a Domnului Isus deschizând calea către Cer. Domnul i-a promis atunci lui Iacov multe lucruri în acel vis. Dar Iacov era concentrat atât de mult pe lucrurile pământești încât nu se putea gândi decât la siguranță pământească, sănătate fizică și prosperitate financiară. Astfel că, I-a spus lui Dumnezeu: "Doamne, dacă te vei îngriji de mine în această călătorie și-mi vei da mâncare și îmbrăcăminte, și mă vei aduce în siguranță acasă, îți voi da 10% din câștigurile mele". Iacov L-a tratat pe Dumnezeu ca pe un păzitor care trebuia să aibă grijă de el. Iar, dacă Dumnezeu avea să facă asta, Iacov avea să-i plătească salariul - 10% din venitul lui!!

Exact așa se comportă și mulți credincioși față de Dumnezeu astăzi. Ei doresc numai conforturi materiale de la El. Și dacă Domnul le dă aceste lucruri, ei participă cu credincioșie la adunările bisericii, și dau o parte din banii lor pentru lucrarea Domnului. Astfel de credincioși fac de fapt afaceri cu Dumnezeu, căutând propriul lor confort și profit, la fel ca orice om de afaceri din lume.

Iacov și-a petrecut 20 de ani din viață apucând lucruri pământești. A încercat să obțină o soție din familia lui Laban și a primit două! Nu a vrut două, dar a primit totuși două!! Apoi l-a înșelat pe Laban obținând oi de la el, și astfel a devenit un om foarte bogat. Se dusese fără un ban în casa lui Laban, dar a ajuns să fie un om foarte bogat acolo. Fără îndoială că a atribuit binecuvântării lui Dumnezeu prosperitatea sa - așa cum fac mulți credincioși astăzi!! Dar care este semnul real al "binecuvântării lui Dumnezeu"? Prosperitatea? Nu, ci a fi transformat în asemănarea cu Cristos. Ce folos să ai un loc de muncă bun, o casă bună și multe conforturi, dacă viața ta este totuși nefolositoare lui Dumnezeu și omului? Dar Dumnezeu nu terminase cu Iacov, ci S-a întâlnit a doua oară cu el, la Peniel.

Vreau să vă spun, fraților și surorilor mele, că mulți dintre voi aveți nevoie de o a doua întâlnire cu Dumnezeu - o întâlnire care va avea loc atunci când veți ajunge la capătul puterilor în viața voastră - când Dumnezeu, în loc să vă judece și să vă trimită în iad, vă umple cu Duhul Său cel Sfânt!

Citim în Geneza 32 că Iacov era speriat pentru că tocmai auzise că Esau (pe care îl înșelase în privința dreptului de întâi născut cu 20 de ani înainte) urma să vină în întâmpinarea lui. Era sigur că Esau îl va omorî. E bine pentru noi când Dumnezeu îngăduie să ne confruntăm cu anumite situații care ne fac să ne temem. Fiindcă, atunci când ne este frică de ceea ce ne-ar putea face oamenii, ne vom apropia de Dumnezeu. La Peniel, Iacov era singur (Geneza 32:24). Dumnezeu trebuie să ne aducă într-un loc în care suntem singuri înainte de a se putea întâlni cu noi. De aceea a ordonat Satan ca viața în lumea de azi să fie atât de grăbită și ocupată (mai ales în orașe), încât chiar și mulți credincioși abia dacă au timp să fie singuri cu Dumnezeu. Viețile lor au devenit atât de ocupate, încât chestiunile cu prioritate scăzută (cum ar fi Dumnezeu) au fost excluse cu totul din programul lor! Aceasta este tragedia din creștinismul de astăzi.

Dumnezeu S-a luptat cu Iacov multe ore în acea noapte, dar Iacov nu a cedat. Acea luptă era simbolică pentru ceea ce se petrecuse în viața lui Iacov în ultimii 20 de ani. Iar când Dumnezeu a văzut că Iacov era încăpățânat, El i-a dislocat în cele din urmă șoldul. Iacov avea doar vreo 40 de ani la acea vreme și era un om foarte puternic. Bunicul său Avraam trăise până la 175 de ani. Deci, am putea spune că Iacov era în floarea tinereții sale, cu 75% din viață încă înaintea lui. Să aibă șoldul dislocat la o vârstă atât de tânără ar fi fost ultimul lucru pe care și l-ar fi dorit - pentru că ar fi spulberat toate planurile pe care și le făcuse pentru viitorul său. Pentru a înțelege asta în termenii de astăzi, ar fi ca și cum un tânăr de 20 de ani și-ar luxa șoldul și ar trebui să folosească o cârjă pentru totdeauna!! Asta poate fi o experiență zdrobitoare. Iacov nu avea să mai poată să meargă niciodată fără cârjă, pentru tot restul vieții. Dumnezeu încercase în atâtea moduri să-l frângă pe Iacov, dar nu reușise; astfel că, în cele din urmă i-a dat o dizabilitate fizică permanentă. Asta a reușit să-l frângă pe Iacov în cele din urmă.

După ce Dumnezeu i-a dislocat șoldul lui Iacov, i-a spus: "În regulă, Mi-am făcut treaba. Acum lasă-Mă să plec. Tu nu M-ai dorit niciodată pe Mine. Ai vrut doar femei și bani". Dar Iacov nu voia să-L lase pe Dumnezeu acum. Fusese schimbat - în sfârșit! Acest bărbat care își petrecuse viața obținând femei și proprietăți, acum Îl apucă pe Dumnezeu și spune: "Nu te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta". Ce mare lucrare a fost realizată în inima lui Iacov când șoldul i-a fost dislocat, așa încât acum el nu-L dorea decât pe Dumnezeu. La fel cum spune și acea vorbă veche: "Când nu mai ai nimic în afară de Dumnezeu, vei descoperi că Dumnezeu este mai mult decât suficient"!! Este adevărat. Scrie aici că Iacov a numit acel loc "Peniel" pentru că în sfârșit văzuse fața lui Dumnezeu. La Betel, el fusese preocupat cu casa lui Dumnezeu. Poate că ești în casa lui Dumnezeu de mulți ani și totuși poate că nu ai văzut fața lui Dumnezeu. Atunci ai nevoie de o a doua întâlnire cu Dumnezeu - în care să Îi vezi fața. Iacov spune cu entuziasm: "Am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă, şi totuşi am scăpat cu viaţă."