În fiecare dintre cele 7 priviri fugare asupra cerului date în cartea Apocalipsa, îi vedem pe locuitorii cerului lăudându-L neîncetat pe Dumnezeu cu voci răsunătoare - uneori aşa de răsunătoare ca tunetele şi ca zgomotul unor ape multe. Aceasta este atmosfera cerului - una de laudă continuă, fără nicio nemulțumire sau pretenţie. Şi aceasta este atmosfera pe care Duhul Sfânt doreşte să o aducă în inimile noastre, precum şi în casele şi în bisericile noastre. Aşa va fi alungat Satan din toate aceste locuri.

Unul dintre aspectele cerului este văzut în Apocalipsa 4:10. Acolo citim că bătrânii "își aruncau coroanele înaintea lui Dumnezeu". Doar Isus va avea o coroană pe cap în cer. Toți ceilalți vom fi doar frați și surori obișnuiți, acolo. Nu există frați speciali sau surori speciale în ceruri. Cei care caută să fie speciali în biserică, aduc atmosfera iadului acolo. De asemenea, nu ne vom lăuda cu nimic atunci când vom sta înaintea Tatălui. Tot ceea ce avem, vom arunca înaintea Lui. În cer, nimeni nu va spune vreodată: "Acest lucru este al meu", cu privire la vreun lucru pe care-l are (nici măcar cu privire la coroana pe care a primit-o). Când atmosfera cerului începe să pătrundă în bisericile noastre, nici noi nu vom mai spune niciodată cu privire la vreun lucru pe care-l avem: "Asta e a mea". Totul va fi considerat ca aparținând lui Dumnezeu și, prin urmare, disponibil fără plată pentru răspândirea împărăției lui Dumnezeu pe pământ.

Cum se face voia lui Dumnezeu în cer? Permiteți-mi să menţionez patru lucruri. În primul rând, îngerii se află într-o stare perpetuă de AŞTEPTARE FAŢĂ DE DUMNEZEU pentru a primi instrucţiuni din partea Lui. Ei aşteaptă ca Dumnezeu să spună ceva şi numai apoi acţionează. Prin urmare, atunci când ne rugăm: "Facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ" (Matei 6:10), înseamnă în primul rând că vrem să auzim ceea ce Dumnezeu are să ne transmită. În al doilea rând, atunci când Dumnezeu vorbeşte, îngerii ascultă IMEDIAT. Apoi, în al treilea rând, când Dumnezeu poruncește ceva în cer, acest lucru se face în ÎNTREGIME. Și, în ultimul rând, ascultarea îngerilor se face cu BUCURIE.

În cer există părtăşie binecuvântată. Acolo nimeni nu încearcă să se impună peste alţii. Toţi sunt slujitorii tuturor. Cerul are cu totul altă atmosferă, pentru că Dumnezeu este Tată acolo. El nu domină oamenii, ci îi păstoreşte cu dragoste şi le slujeşte. Aceasta este natura căreia trebuie să ne facem părtaşi. Ni se promite că vom avea coroane în cer dacă suntem credincioşi acum. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci vom stăpâni peste oameni? Nu, nicidecum. Înseamnă că noi, care am tânjit să îi slujim pe fraţii noştri aici pe pământ, dar nu am putut să facem asta perfect din cauza anumitor limitări, vom descoperi că aceste limitări au dispărut în cer şi putem să-i slujim pe alţii în mod perfect. Astfel, tânjirea din inimile noastre va fi împlinită. Cea mai importantă Persoană din cer va fi Însuşi Domnul Isus şi El va fi Cel mai măreț slujitor al tuturor. Duhul Lui va fi pentru totdeauna duhul slujirii. Biserica a fost lăsată pe pământ de Dumnezeu pentru a fi o mică mostră a cerului pe care alţii să o guste. Cel mai de preț frate/soră din orice biserică este cel care poate aduce atmosfera cerului într-o biserică și care poate zidi părtășie în acea biserică. Iar o astfel de persoană nu trebuie neapărat să fie unul dintre frații prezbiteri. Cu toții avem oportunitatea să devenim astfel de frați și surori valoroși. Gândește-te la un frate/soră dintr-o biserică, care ori de câte ori vine la o întâlnire de biserică sau într-o casă, este ca o adiere curată din cer care suflă prin încăpere. Ce frate/soră prețioasă este o astfel de persoană! Chiar dacă se oprește pe la tine doar cinci minute pentru a te vizita, te simți înviorat. Simți ca și cum cerul a venit în casa ta timp de cinci minute! Poate că el/ea nu ți-a împărtășit nicio predică sau cuvânt de revelație din Scripturi. Dar s-a purtat atât de curat. N-a fost morocănos sau posomorât și n-a avut nicio nemulțumire împotriva cuiva.