Marea trimitere pe care ne-a dat-o Domnul a fost "să evanghelizăm" (Marcu 16:15) și apoi "să facem ucenici și să-i învățăm să păzească tot ce a poruncit El" (Matei 28:19,20). Gândește-te la această ilustrație: Dacă ai vedea 100 de persoane cărând un buștean, 99 dintre aceștia ținând un capăt al bușteanului și numai unul la celălalt capăt - la care capăt te-ai duce să ajuți? Astăzi, în multe țări, 99% dintre lucrătorii creștini sunt implicați în evanghelizare și 1% în a-i face pe convertiți ucenici și a-i zidi într-o biserică locală. Din acest motiv, m-am hotărât să ajut la capătul de 1% al bușteanului. Nu sunt împotriva celor de la celălalt capăt al bușteanului. Și ei sunt necesari. Dar sunt deja mulți oameni acolo.

Pavel și Apolo au lucrat împreună, și convertiții lor erau pentru Domnul, iar bisericile lor erau, de asemenea, pentru Domnul. Pavel a plantat și Apolo a udat, dar Dumnezeu a fost Cel care a dat creșterea. Deci, toată slava trebuie să fie a lui Dumnezeu. Pavel spune despre sine și despre Apolo: "Noi suntem niște nimeni. Suntem nimic" (1 Corinteni 3:7). De aceea au putut lucra împreună în mod armonios. Doi nimeni pot lucra împreună cu ușurință. Problemele apar atunci când unul dintre ei crede că el e ‘cineva’.

Dacă vei zidi vreodată o biserică locală undeva, permite-mi să-ți dau o sugestie din ce am văzut cu privire la cum Domnul a plantat biserici în India și în alte părți timp de 40 de ani: Fii tu însuți un nimeni mai întâi și fă-i pe toți convertiții tăi niște ‘nimeni’. Atunci vei zidi o biserică minunată - în care este cooperare și nu e nicio concurență. O biserică în care toată lumea, de la conducător până la cel mai nou convertit, este doar un zero, va fi cea mai bună biserică din lume. Se poate ca toți să fie zerouri, dar atunci când Îl pui pe Isus înaintea tuturor - El fiind un "1" va face chiar și o biserică cu 9 oameni să valoreze un miliard - 1.000.000.000!! Așadar, hotărăște că nu vei deveni niciodată ‘cineva’, ci întotdeauna un nimeni, la fel cum au fost Pavel și Apolo.

Apoi Pavel continuă mai departe să spună despre așezarea unei temelii și zidirea pe ea. Atât temelia cât și suprastructura sunt la fel de importante. Pavel a folosit mai întâi ilustrația creșterii unui copac - plantarea și udarea. Acum el folosește imaginea unei clădiri - temelie și suprastructură (1 Corinteni 3:10-12). Temelia bisericii este doar Cristos - lucrarea Sa desăvârșită de ispășire pe cruce, la care nu se adaugă niciuna dintre lucrările noastre. Dar apoi trebuie să știm cum să zidim o structură eternă pe această temelie. Ce fel de biserică zidești? Una care este impresionantă în mărime sau calitate? Întrebarea la care trebuie să răspundă fiecare lucrător creștin este următoarea: "Să caut cantitatea sau calitatea?" Putem zidi cu aur, argint și pietre scumpe sau cu lemn, fân și trestie (1 Corinteni 3:12). În ziua de pe urmă, calitatea este cea care va conta, nu cantitatea (1 Corinteni 3:13,14).

Cu aceeași sumă de bani, ai putea cumpăra mult mai mult lemn, fân și trestie decât aur, argint și pietre scumpe. Deci, dacă ești interesat să zidești ceva uriaș care să-i impresioneze pe oameni acum, ai alege lemn, fân și trestie. Dar dacă ai ști că focul va testa clădirea ta imediat ce va fi finalizată, ai alege să zidești cu ceva care poate rezista focului - cum ar fi aurul, argintul și pietrele prețioase - chiar dacă mărimea clădirii tale ar fi doar de 1% în comparație cu cea menționată mai sus. Cu toții avem o perioadă limitată de timp. Nu avem de trăit mii de ani. Este posibil să avem 60 de ani de trăit pentru Domnul după ce ne-am născut din nou. Cum vei petrece acești 60 de ani? Îi vei petrece zidind ceva mare, dar de calitate slabă, care va fi ars în ziua de pe urmă? Sau vei zidi ceva care să facă față testului unui mare incendiu - chiar dacă ceea ce zidești este de mică dimensiune?

Mulți credincioși zidesc biserici de dimensiuni mari, dar de calitate slabă. Însă câțiva zidesc cu înțelepciune - făcând biserici mai mici de bună calitate - predicând pocăința și ucenicia. Statisticile acestora nu sunt la fel de impresionante ca ale celor de mai sus. Dar într-o zi când Domnul va testa totul în foc, structurile uriașe de lemn, fân și trestie vor fi arse complet și nu va mai rămâne nimic. Însă micile structuri zidite de cei care și-au petrecut toată viața făcând ucenici și care au fost disprețuiți de alți creștini pentru că lucrarea lor nu era atât de mare, vor descoperi că structura lor va rezista focului și va dăinui pentru eternitate.

Așadar, cum îți vei petrece viața? Isus a spus: "Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile". Produci ceva care va dăinui pentru totdeauna? Aceasta este întrebarea care trebuie să fie mereu în mintea noastră. Zidesc cum vrea Dumnezeu să zidesc - cu principiile date de Domnul Isus? Fac ucenici care Îl iubesc pe Isus mai mult decât orice altceva sau adun doar convertiți care spun: "Doamne Isuse, cred în Tine", dar nu sunt interesați să devină ucenici? Gândește-te la regretul pe care îl vei avea când vei sta în fața Domnului, dacă lucrarea întregii tale vieți va fi arsă în acea zi. S-ar putea să fii mântuit și să mergi în cer, dar vei trăi în cer cu regret de-a lungul eternității că ți-ai irosit singura viață pământească pe care ți-a dat-o Dumnezeu. Nu vreau să am acest regret. Vreau să zidesc cu aur, argint și pietre scumpe. Vreau să fac o lucrare de calitate pentru Domnul acum.