Am descoperit că 2 Corinteni 3:18 este versetul care descrie cel mai bine întreaga slujire a Duhului Sfânt în Noul Testament. Atunci când Duhul Sfânt devine Domn în viața mea, El aduce eliberare (2 Corinteni 3:17, NTLR). El mă face liber. "Acolo unde este Duhul Domnului este eliberare." Eliberare de ce? Eliberare de păcat, de iubirea de bani, de tradițiile strămoșilor, bunicilor, prezbiterilor, și de opiniile oamenilor, indiferent dacă au gânduri bune despre mine sau mă critică. Este o libertate extraordinară. Există libertate pentru a-L sluji pe Dumnezeu și a nu mai sluji oamenilor. Aceasta este ceea ce aduce Duhul Sfânt (2 Corinteni 3:18). Duhul Sfânt îmi arată slava lui Isus în Biblie. Oglinda este Biblia. În oglindă văd slava lui Isus. Duhul Sfânt nu ne arată doar doctrine și predici - unii oameni citesc Biblia pentru a lua din ea doctrine și predici - ci Duhul Sfânt ne arată și slava Domnului Isus în Biblie. Întregul Nou Testament este pentru a-mi arată slava Domnului Isus Cristos. Pe măsură ce văd slava aceea, Duhul Sfânt face o altă lucrare în inima mea, transformându-mă în asemănarea lui Cristos. Acest lucru îl face Duhul Sfânt.
Oamenii spun: "Cum rămâne cu slujirea?" Văd cum a slujit Isus și încep să slujesc așa. Văd cum a făcut Isus sacrificii și s-a dus să predice din loc în loc, și fac și eu sacrificii și merg să predic din loc în loc. Nu te gândi că slujirea ta va deveni mai mică. Vei sluji cu tot mai multe sacrificii. Viața și slujirea ta se vor schimba atunci când vei îngădui Duhului Sfânt să facă lucrarea menționată în 2 Corinteni 3:17,18. Vei deveni un slujitor al noului legământ și nu trebuie să fii un lucrător cu normă întreagă pentru a face acest lucru. Orice frate sau soră din biserică trebuie să fie un slujitor al noului legământ.
"Nu că noi, prin noi înşine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi" (2 Corinteni 3:5). Nu e ca și cum am putea produce tot ceea ce este necesar pentru această slujire, ci destoinicia noastră vine de la Dumnezeu. Un slujitor al noului legământ nu depinde de nimic din el însuși pentru a-L sluji pe Dumnezeu. Totul vine de la Dumnezeu. "Doamne, Tu ești Cel care-mi dai, iar eu voi da mai departe." Este ca și cu servitorii care au distribuit vinul. Acești servitori au dus apa la Domnul Isus, El a transformat-o în vin și ei l-au distribuit. Ucenicii I-au dat lui Isus cele cinci pâini, El le-a înmulțit, iar ei le-au împărțit. În același fel, și noi Îi dăm lui Dumnezeu resursele noastre limitate, iar Dumnezeu le unge, le binecuvintează, și le înmulțește. Așa trebuie să slujim. După mulți ani de slujire lui Dumnezeu, mulți oameni din lucrarea lui Dumnezeu sunt descurajați, mohorâți și deprimați. Sunt epuizați pentru că încearcă să slujească din propria lor capacitate. Cred că este nevoie ca Dumnezeu să ne dea chiar și sănătate fizică pentru a-L sluji. S-ar putea să mergi să-I slujești lui Dumnezeu într-o zonă dificilă și ai nevoie de sănătate fizică pentru a o face. Gândește-te doar la această promisiune: "Cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc." Destoinicia noastră vine de la Dumnezeu. Când te afli în dificultăți financiare, ai acest verset: "Destoinicia (suficiența) noastră vine de la Dumnezeu." Oricare ar fi nevoia ta în noul legământ, suficiența ta vine de la Dumnezeu.
El ne-a făcut slujitori ai noului legământ. În noul legământ nu suntem slujitori ai slovei, ci ai Duhului (2 Corinteni 3:6). Există două slujbe menționate aici, una aducătoare de osândă și una aducătoare de neprihănire. Ce este slujba aducătoare de osândă? Este una în care oamenii se simt condamnați când predici, și pleacă. S-ar putea să gândești că este o slujbă minunată, fiindcă i-ai făcut pe toți să se simtă condamnați. Acesta este Vechiul Testament. Legea condamnă oamenii: "Nu ești suficient de bun, nu ai fost niciodată suficient de bun." Există multe predici astăzi în cercurile creștine, în așa-zise întâlniri de trezire, care de fapt tot ceea ce fac este că spun oamenilor: "Nu ești suficient de bun, nu vei reuși niciodată. Ești așa și așa." Toți stau acolo simțindu-se condamnați. Aceasta nu este predicarea creștină. Predicarea creștină îi conduce pe oameni spre neprihănire și slavă. Se simt condamnați, dar se simt ridicați, vindecați și eliberați până la sfârșitul întâlnirii și pleacă cu speranță. Dacă predicarea ta îi aduce vreodată pe oameni în robie, poți fi sigur că nu ești un slujitor al noului legământ. Dacă, drept urmare a predicării tale, oamenii se simt mai degrabă condamnați decât ridicați, aceasta este predicare specifică vechiului legământ. Dacă îi împingi pe oameni în jos în loc să-i ridici în sus, aceasta este predicare specifică vechiului legământ. Predicarea din noul legământ îi ridică pe oameni și le dă speranță.
În 2 Corinteni 4:1, Pavel continuă să-și descrie slujirea: "De aceea, fiindcă avem slujba aceasta, după îndurarea pe care am căpătat-o, noi nu cădem de oboseală." "A cădea de oboseală" înseamnă a te descuraja. Chiar și apostolul Pavel a fost ispitit să fie descurajat. Așadar, dacă ești ispitit să te descurajezi, acest lucru nu este ciudat în slujire. Am fost ispitit de multe ori să mă descurajez. Dar Pavel spune: "Noi nu cădem de oboseală. Refuzăm să ne descurajăm pentru că privim țintă la Isus și ne gândim la măreața slujire pe care ne-a dat-o Dumnezeu" (2 Corinteni 4:2).