În Geneza 22:12 citim pentru prima oară că Dumnezeu mărturisește despre un om: "Știu acum că te temi de Mine". Asta s-a întâmplat atunci când Avraam l-a oferit pe Isaac. Avraam avea în jur de 125 de ani la acest moment, și Dumnezeu l-a încercat din nou. De data asta, a fost pentru a vedea dacă Avraam Îl iubea încă pe Dumnezeu în mod suprem, ca la început. Dumnezeu i-a spus: "Jertfește-l pe fiul tău Isaac. Nu-ți cer să faci asta mâine dimineață. Nu. Fă acest lucru pe Muntele Moria - la o depărtare de trei zile de călătorie. Ia aceste trei zile pentru a te gândi la acest lucru." Dumnezeu nu ne cere niciodată să facem ceva în grabă. Avraam merge timp de trei zile și socotește prețul, și-l pune pe Isaac pe altar, spunând: "Doamne, iată-l. Te iubesc mai mult decât cea mai dragă posesiune pământească."

Acest lucru a arătat dedicarea lui Avraam și dedicarea lui Isaac, de asemenea. Isaac, ca tânăr de 25 de ani, era mult mai puternic decât Avraam care avea 125 de ani. Avraam n-ar fi fost niciodată în stare să-l lege pe Isaac pe altar dacă Isaac n-ar fi fost binevoitor. Asta arată cum îl învățase Avraam pe fiul său să-l asculte. Binecuvântat este omul care își poate crește copiii într-un asemenea fel încât, chiar dacă ar fi să le spună: "Te voi oferi lui Dumnezeu acum. Întinde-te aici", ei se vor întinde și vor zice: "Bine, Tată. Haide." Puteți fi siguri că un astfel de tată este într-adevăr un om evlavios.

Avraam a numit acest lucru un act de "închinare" față de Dumnezeu (Gen. 22:5). Aceasta este prima dată când cuvântul "închinare" apare în Scripturi - și aceasta este adevărata închinare. Tatăl caută astfel de închinători și astăzi.

Dumnezeu a văzut devotamentul lui Avraam față de El și a spus: "Știu acum că te temi de Mine" (Gen. 22:12). Prima dată când este consemnat în Scriptură că un om se temea de Dumnezeu este atunci când un om a ascultat de Dumnezeu în totalitate, spunând: "Doamne, Te iubesc mai mult decât cea mai dragă posesiune pământească." Avraam plecase din Ur 50 de ani mai devreme fiindcă Îl iubise pe Dumnezeu mai mult decât pe membrii familiei sale. 50 de ani mai târziu, dragostea lui față de Dumnezeu n-a pălit nici măcar puțin. Printr-un astfel de om a luat ființă Ierusalimul. Ce exemplu de urmat! Ferice de tine dacă poți merge pe această cale toate zilele vieții tale.

Avraam a numit acest loc "Jehovaiire" - Domnul va purta de grijă (Gen. 22:14). Acesta este un cuvânt la care ne putem gândi ori de câte ori ne confruntăm cu vreo problemă în viață, fiindcă promisiunea Lui este: "Dumnezeu se va îngriji de toate trebuințele voastre" (Filipeni 4:19).

Aici pe Muntele Moria, Avraam a întrezărit un pic din inima lui Dumnezeu, care într-o bună zi avea să-L ofere pe Fiul Său ca jertfă 2000 de ani mai târziu. Isus S-a referit la acest lucru în Ioan 8:56: "Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea; a văzut-o şi s-a bucurat." Dumnezeu a fost atât de încântat de atitudinea lui Avraam aici, încât a poruncit ca templul să fie construit chiar în acest loc 1000 de ani mai târziu (2 Cronici 3:1). Da, casa lui Dumnezeu este zidită chiar și astăzi de cei care se tem de Dumnezeu și se închină Lui așa cum a făcut Avraam.